3 definiții pentru mutac

Dicționare explicative

mutac, ~ă [At: ALR I, 1573/677 / Pl: ~aci, ~ace / E: mut + -ac] 1-2 smf, a Mut (29-30).

Other relational dictionaries

MUTÁC adj. v. insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urâcios, ursuz.

mutac adj. v. INSOCIABIL. MOROCĂNOS. MUT. NECOMUNICATIV. NEPRIETENOS. NESOCIABIL. POSAC. POSOMORÎT. TACITURN. TĂCUT. URÎCIOS. URSUZ.

Intrare: mutac
mutac adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mutac
  • mutacul
  • mutacu‑
  • muta
  • mutaca
plural
  • mutaci
  • mutacii
  • mutace
  • mutacele
genitiv-dativ singular
  • mutac
  • mutacului
  • mutace
  • mutacei
plural
  • mutaci
  • mutacilor
  • mutace
  • mutacelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)