8 definiții pentru mustăcioară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MUSTĂCIOÁRĂ, mustăcioare, s. f. Diminutiv al lui mustață (I). – Mustață + suf. -ioară.
MUSTĂCIOÁRĂ, mustăcioare, s. f. Diminutiv al lui mustață (I). – Mustață + suf. -ioară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
mustăcioară sf [At: POLIZU / V: (reg) ~tec~, ~teți~ / Pl: ~re / E: mustață + -ioară] 1-10 (Șhp) Mustață (1, 8-11) (mică).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUSTĂCIOÁRĂ, mustăcioare, s. f. Diminutiv al lui mustață. Începea să-și răsucească cu luare-aminte mustăcioara încîrligată frumos la amîndouă vîrfurile. SADOVEANU, O. II 326. Mustăcioara abia mijea, de parcă era o umbră pe buza lui cea de sus. ISPIRESCU, L. 229.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mustecioară sf vz mustăcioară
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mustețioară sf vz mustăcioară
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mustăcioáră (fam.) (-cioa-) s. f., g.-d. art. mustăcioárei; pl. mustăcioáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mustăcioáră s. f. (sil. -cioa-), g.-d. art. mustăcioárei; pl. mustăcioáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mustăcioară, -re. modificată
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: -cioa-ră
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mustăcioară, mustăcioaresubstantiv feminin
-
- Începea să-și răsucească cu luare-aminte mustăcioara încîrligată frumos la amîndouă vîrfurile. SADOVEANU, O. II 326. DLRLC
- Mustăcioara abia mijea, de parcă era o umbră pe buza lui cea de sus. ISPIRESCU, L. 229. DLRLC
-
etimologie:
- Mustață + sufix -ioară. DEX '98 DEX '09