MUSHCHI¹ mushchi s. m. (La pl.) Clasa de plante criptogame fara radacina care cresc in grupuri de fire permanent verzi in locurile umede shi umbroase shi au k organe de reproducere anteridii shi arhegoane; (shi la sg.) planta din aceasta clasa. ♦ Numele unor licheni asemanatori cu plantele descrise mai sus. Lat. musculus (< musculus).

mushchi¹ smi [At: ANON. CAR. / E: ml musculus] 1 (Bot) Clasa de criptogame vasculare din increngatura briofitelor care se caracterizeaza prin dispozitzia alterna a frunzelor lipsa radacinii shi a florilor shi prin inmultzirea prin spori shi care cresc prin locuri umede shi umbroase pe sol pe stanci pe scoartza arborilor. 2 (Ie) Piatra care se rostogoleshte din loc in loc nu prinde ~ Se spune despre cei nestatornici care incep multe shi nu termina nimic. 3 (Imp; shic ~demunte ~cretzi ~depiatra) Planta cu talul de 810 cm de culoare galbuie cenushieverzuie sau brunacastanie pe partea superioara shi albicioasa pe partea inferioara (Lichen islandicus). 4 (Imp; shic ~ufagului ~decopaci) Planta de culoare verde cu talul format dintro lama turtita fixata pe un suport shi cu partea superioara cu mici adancituri (Lobaria pulmonaria). 5 (Bot; reg; imp; shis ~ulpomului ~delemn ~alb) Pletelemuierii (Usnea barbata). 6 (Bot; reg; imp; shic ~defantana) Galbeaza (Marcantia polymorpha). 7 (Bot; reg; ic) ~deapa Mataseabroashtei. 8 (Bot; reg; ic) ~delac Iarbadelac. 9 (Bot; reg) Iarbadeshoaldina (Sedum acre). 10 (Bot; reg) Macrish (Oxalis acetosella). 11 (Reg) Pamant rau. 12 (Reg) Coama pe mijlocul araturii Si: hat hotar razor.

mushchi² sm [At: BIBLIA (1688) 150²/35 / V: (ltm) musclu muscul muscur / Pl: mushchi (rar sn) ~uri / E: ml musculus] 1 (Atm; mpl) TZesut fibros shi carnos care datorita proprietatzilor fundamentale de contractilitate shi elasticitate dupa impulsul nervos primit pune in mishcare diferite organe sau partzi ale corpului. 2 (Spc) Bucata de carne macra de porc de vaca etc. care se gaseshte dea lungul coloanei vertebrale. 3 (Spc) Produs alimentar preparat prin sararea afumarea etc. musculaturii din regiunea dorsolombara.

mushchi³ a vz mischiu

MUSHCHI¹ mushchi s. m. (La pl.) Clasa de plante criptogame fara radacina care cresc in grupuri de fire veshnic verzi in locurile umede shi umbroase shi au k organe de reproducere anteridii shi arhegoane; (shi la sg.) planta din aceasta clasa. ♦ Numele unor licheni asemanatori cu plantele descrise mai sus. Lat. musculus (din musculus).

MUSHCHI¹ s. m. (Cu sens colectiv) Nume dat unor plante inferioare fara radacina care cresc in covoare de fire veshnic verzi in locurile umede pe pamint pe copaci sau pe ziduri (Bryophyta). O casutza singuratica care era crescut nishte mushchi pletos... moale k matasa shi verde k buratecul. CREANGA P. 213. Streshina de shindrila... acoperita cun mushchi care stralucea k bruma in lumina cea rece a lunei. EMINESCU N. 37. Muntzii vechi intinerea SHi cu mushchi sacoperea. ALECSANDRI P. I 94. ◊ Compus: mushchidemunte = lichen cartilaginos ramificat cretz de culoare galbuie verdecenushie sau cafenie care creshte in locuri uscate din regiunea alpina (Lichen islandicus); mushchicretz.

MUSHCHI¹ ~ m. 1) la pl. Clasa de plante inferioare alcatuite din tulpina shi frunze simple fara radacini care cresc in locurile umede shi umbroase (pe pietre copaci stanci etc.). 2) Planta din aceasta clasa. * ~ de apa mataseabroashtei. /<lat. musculus

2) múshchĭ m. fara pl. k planta shi n. pl. urĭ k marfa (lat. *músculus dim. d. muscus mushchĭ [planta] it. múschio shi [rar] músco sp. pg. musgo inrudit cu germ. moos vgerm. mos de unde vine fr. mousse; rus. moh). O planta criptogama care creshte pe stincĭ petre zidurĭ vechĭ trunchĭurĭ de arborĭ pintre arboriĭ padurilor pe supt tufishurĭ sh. a. Prov. Peatra care se rostogoleshte nu prinde mushchĭ omu instabil nu stringe avere. Supt numele de mushchĭ se cuprind in bot. diferite plante micĭ care traĭesc la umezeala dar rezista shi celor maĭ marĭ uscacĭunĭ k mnium bryum hypnum polýtrichum sphagnum sh. a. Mushchĭu se inmultzeshte pin sporĭ n’are vase lemnoase nicĭ radacinĭ ci numaĭ nishte firishoare care aduc nutrimentu shi fixeaza planta. El se poate usca asha de mult in cit sa se prefaca in praf. Dar indata ce e udat de ploaĭe renashte. El se fixeaza pe locurile cele maĭ sarace in substantze nutritive acolo unde plantele marĭ ar peri de foame. Cele maĭ multe substantze nutritive iĭ vin din apa de ploaĭe care le aduce in drumu luĭ. Ocupind stincile k un covor el formeaza incetincet un pamint vegetal care se pot fixa pe urma shi plante maĭ marĭ asha in cit el e principalu inaintash al vegetatziuniĭ. In locurile mlashtinoase unde nu poate putrezi bine mushchiu mort el se carbonizeaza shi se preface intr’un carbune poros numit turba cum e maĭ ales in Irlanda (unde o zecime din pamint e acoperita de turba) in Olanda Bavaria Prusia ĭar in Romania in muntziĭ Leaoteĭ (Dimbovitza) shi la Dorna (Suceava). V. la turba. Mushchĭu absoarbe multa apa ceĭa ce tzine umed pamintu padurilor. Unde se taĭe o padure pere shi mushchĭu ĭubitor de umbra shi daca e la munte ploile torentziale ĭaŭ pamintu vegetal scot la iveala stincile formeaza shivoaĭe shi nefiind oprite de vegetatziune darima tot in calea lor. Pe urma fiindca toata se scurge violent seaca izvoarele shi dezolarea se intinde in prejur. Mushchĭu serveshte k adapost insectelor painjinilor melcilor shi altor vietatzĭ in timpu ĭerniĭ. Pasarile ishĭ fac cuĭburile tot din mushchĭ ĭar oameniĭ il intrebuintzeaza la impachetat shi umplut pernele saltelele shi mindirele. Cind mushchĭu se desvolta pin pashunĭ shi ogoare face raŭ k rapeshte plantelor lumina aeru nutrimentu shi locu. Chear pe scoartza arborilor nu trebuĭe lasat k formeaza ascunzatorĭ p. insecte stricatoare shi tzine prea mult timp tulpina umeda in cit ĭa poate putrezi.

musclu sm vz mushchi²

mushchiu ~ie a [At: ALR II 3403/76 / Pl: ~chii / E: mushchi¹ + iu] (Reg) Verde k mushchiul¹ (1).

mushchiu n. planta criptogama ce rasare pe pietre pe trunchii copacilor shi mai ales la umbra tufishurilor: piatra ce se rostogoleshte nu prinde mushchiu. [Lat. *MUSCULUS din MUSCUS].

mushchi s. m. art. múshchiul; pl. mushchi art. múshchii

mushchi (bot. anat.) s. m. art. múshchiul; pl. mushchi art. múshchii

mushchi

mushchiu mushchi.

MUSHCHI s. I. (ANAT.) mushchi constrictor = (inv.) mushchi strangator; mushchi involuntar v. mushchi neted; mushchi neted = mushchi involuntar; mushchi scheletic v. mushchi striat; mushchi striat = mushchi scheletic. II. (BOT.) briofita.

múshchi (múshchi) s. m. Planta (Bryophita). Mr. musc’u. Lat. *muscŭlus dim. neatestat de la muscus (Pushcariu 1139; CandreaDens. 1183; REW 5771) cf. it. muschio musco (calabr. muschiu) sp. port. musgo (gal. musco). Ngr. μούσϰλια „mushchi” pare sa provina din mr.

LACUL CU MUSHCHI v. Mohosh.

SAGINA L. MUSHCHI STELAT fam. Caryophyllaceae. Gen originar din emisfera nordica pina in Himalaya shi in America pina in Chile cca 30 specii plante mici erbacee perene sau anuale. Frunze firoase mici opuse. Flori cu baza lipsita de stipele albicioase lungpedunculate. 45 sepale shi petale petale ushor franjurate. uneori foarte mici sau lipsesc. Stile 5 mai rar 4 opuse petalelor. Fruct capsula semintze nearipate.

SELAGINELLA Spring. MUSHCHI fam. Selaginellacede. Gen originar din padurile tropicale peste 500 specii erbacee gazonante mici perene cu tulpini subtziri repente sau erecte alteori agatzatoare ramificate stufoase shi lastari latzi penatramificatzi cu frunze mici in forma de solzi apropiate sau indepartate simple cu o singura nervura diferit colorate. Ramurile au Ia virf frunze cu sporangii. Florile sint erecte sau pendente.