8 definiții pentru moștină
Explicative DEX
moștină1 sf [At: (a. 1700) IORGA. S. D. XII, 219 / Pl: ~ne / E: cf moșteni] 1 (Îrg) Moștenire (1). 2 (Reg; îla) De ~ Originar din...
moștină2 sf [At: CHEST. II, 73/401 / Pl: ~ne / E: cf mlaștină] (Trs) Loc foarte umed, cu multă apă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
moștină3 sf [At: DLR / Pl: ~ni / E: moaște + -ină] (Reg) 1 Moaște. 2 Epitet pentru un om care se preface bolnav, din lene.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOȘTINĂ s. f. (Criș.) Zapis de moștenire. Să să scrie în moștina loru și uriculu lor. MISC. SEC. XVII, 28v. Etimologie: moșteni. Cf. u r i c (2).
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
móștină f., pl. ĭ (vsl. *moščina, d. moča, baltă, močiti, a uda. V. mocirlă). Mold. (Fc.). Timp neguros și ploĭos.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Relaționale
MÓȘTINĂ s. v. moaște, moștenire, mumie, patrimoniu, succesiune.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
moștină s. v. MOAȘTE. MOȘTENIRE. MUMIE. PATRIMONIU. SUCCESIUNE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Jargon
moștínă1, s.f. (reg.) 1. timp ploios, neguros. 2. loc umed.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||