MORÁLA (3) morale s. f. 1. Ansamblul convingerilor atitudinilor deprinderilor reflectate shi fixate in principii norme reguli determinate istoric shi social care reglementeaza comportarea shi raporturile indivizilor intre ei precum shi dintre aceshtia shi colectivitate shi a caror respectare se intemeiaza pe conshtiintza shi pe opinia publica; etica. 2. Disciplina shtiintzifica care se ocupa cu normele de comportare a oamenilor in societate; (concr.) carte care cuprinde aceste norme; etica. 3. Concluzie moralizatoare cuprinsa intro scriere mai ales intro fabula; invatzatura. ♦ (Fam.) Dojana mustrare. Din lat. moralis fr. morale.

morala sf [At: CALENDAR (1802) 5/13 / V: ~al sn / Pl: ~le / E: lat moralis fr morale] 1 Ansamblu de norme nescrise care reglementeaza comportarea oamenilor in societate exprimand obligatziile lor unii fatza de altzii fatza de colectivitate de patrie etc. Si: etica. 2 Comportare moravuri obiceiuri etc. 3 (Spc) Comportare laudabila frumoasa. 4 Disciplina shtiintzifica ce se ocupa cu normele de comportare a oamenilor in societate Si: (inv) moralish. 5 (Ccr) Tratat manual care studiaza morala (1). 6 Invatzatura concluzie moralizatoare care se desprinde dintro scriere literara mai ales dintro fabula Si: moralitate (5). 7 (Is) ~la fabulei Invatzatura trasa dintro intamplare din viatza. 8 (Fam; ilv) A face ~ A dojeni.

MORÁLA morale s. f. 1. Ansamblul normelor de convietzuire de comportare a oamenilor unii fatza de altzii shi fatza de colectivitate shi a caror incalcare nu este sanctzionata de lege ci de opinia publica; etica. ♦ Comportare (laudabila); moravuri. 2. Disciplina shtiintzifica care se ocupa cu normele de comportare a oamenilor in societate; (concr.) carte care cuprinde aceste norme; etica. 3. (Fam.) Dojana mustrare. ♦ Concluzie moralizatoare cuprinsa intro scriere mai ales intro fabula; invatzatura. Din lat. moralis fr. morale.

MORÁLA morale s. f. 1. Forma a conshtiintzei sociale care cuprinde regulile sau normele de convietzuire shi de comportare a oamenilor atit intre ei cit shi fatza de societate shi care variaza in raport cu orinduirea economica. Morala este ceea ce serveshte la distrugerea societatzii vechi exploatatoare shi la unirea tuturor celor ce muncesc in jurul proletariatului care faureshte societatea noua comunista. LENIN O. A. II 673. 2. (Familiar mai ales in legatura cu «a face») Dojana mustrare. A face morala cuiva. ▭ Contineshte cu morala ma rog. NEGRUZZI S. III 230. ♦ (Invechit) Invatzatura cuprinsa intro scriere. Prea putzini urmeaza morala dintro carte. ALEXANDRESCU M. 255. ♦ Rindurile versurile dintro fabula care cuprind o invatzatura. Morala fabulei.

MORÁLA s.f. 1. Forma a conshtiintzei sociale care cuprinde anumite idei conceptzii convingeri privind normele de convietzuire shi de comportare a oamenilor in raporturile dintre ei shi fatza de societate. 2. (Fam.) Mustrare dojana. 3. Parte a unei fabule care contzine o invatzatura; concluzie moralizatoare desprinsa dintro scriere literara. [Cf. fr. morale lat. moralis].

MORÁLA s. f. 1. ansamblul ideilor conceptziilor convingerilor privind normele de convietzuire shi de comportare a oamenilor in raporturile dintre ei shi fatza de societate. 2. etica. 3. parte a unei fabule care contzine o invatzatura; concluzie moralizatoare dintro scriere literara. 4. (fam.) mustrare dojana. (< fr. morale)

MORÁLA ~e f. 1) Forma a conshtiintzei sociale care reflecta shi fixeaza idei conceptzii convingeri privind comportarea individului in societate. 2) Disciplina care se ocupa cu studiul acestei forme a conshtiintzei sociale. 3) Observatzie cu caracter moralizator. 4) Concluzie moralizatoare dedusa dintrun eveniment sau dintro opera literara. [G.D. moralei] /<lat. moralis fr. morale

morala f. 1. shtiintza ce invatza a face binele shi a evita raul; 2. tractat de morala: morala lui Aristotele; 3. mustrare: ia facut o buna morala; 4. lectziune dedusa dintr’o povestire sau fabula.

moral¹ sn vz morala

moral² ~a [At: IORGOVICI O. 23/23 / Pl: ~i ~e / E: lat moralis e fr moral] 1 a Care este in conformitate cu principiile sau cu regulile moralei (1) Si: (inv) moralnic (1). 2 a Care apartzine moralei (1) Si: (inv) moralnic (2). 3 a Care se refera la morala (1) Si: (inv) moralnic (3). 4 a Care provine de la morala (1) Si: (inv) moralnic (4). 5 a (Pex) Care moralizeaza (1) Si: moralizator (3) (inv) moralnic (5). 6 a Care apartzine psihicului spiritului intelectului sau caracterului Si: (inv) moralic (1) moralicesc (1) moralnic (6). 7 a Care se refera la psihic la spirit la intelect sau la caracter Si: (inv) moralic (2) moralicesc (2) moralnic (7). 8 sn Calitate de a fi moral² (1). 9 sn Ansamblu al facultatzilor sufleteshti. 10 sn Stare dispozitzie sufleteasca. 11 sn Curaj tarie sufleteasca. 12 sn (Ilv) A ridica (cuiva) ~ul A incuraja. 13 sn (Ilv) A (i) scadea (cuiva) ~ul A descuraja.

!morála s. f. g.d. art. morálei; (tipuri) pl. morále

morála s. f. g.d. art. morálei; pl. morále

MORÁLA s. 1. etica. (~ unei societatzi date.) 2. invatzatura pilda (rar) moralitate (inv.) matima. (~ unei fabule.) 3. v. cearta.

MORALA s. 1. etica. (~ unei societatzi date.) 2. invatzatura pilda (rar) moralitate (inv.) matima. (~ unei fabule.) 3. admonestare cearta certare dojana dojenire imputare mustrare observatzie reprosh (pop. shi fam.) beshteleala mushtruluiala ocara (inv. shi reg.) infruntare probozeala (reg.) probaza probozenie (prin Mold.) banat (Mold.) shmotru (inv.) dascalie imputaciune invatzatura preobrazitura probozire rapshte remonstrare zabrac (fam. fig.) sapuneala scuturatura. (~ care a primito la potolit.)

morála morale s. f. 1. Disciplina teologica filozofica shi umanistica in general care contzine idei conceptzii sau convingeri privind normele de comportare a oamenilor intre ei shi fatza de societate. ◊ Morala creshtina = totalitatea principiilor shi regulilor izvorate din invatzatura lui Iisus Hristos shi stabilite de Biserica dupa care trebuie sa se comporte creshtinul fatza de Dumnezeu fatza de sine fatza de aproapele sau shi fatza de societate avand k scop mantuirea prin savarshirea binelui shi ferirea de rau. 2. (Fam.) Dojana mustrare. 3. Parte a unei fabule care contzine o invatzatura. Din fr. morale lat. moralis.