11 definiții pentru moimiță
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MOIMÍȚĂ, moimițe, s. f. (Înv. și reg.) Maimuță. [Var.: momíță s. f.] – Moimă + suf. -iță.
MOIMÍȚĂ, moimițe, s. f. (Înv. și reg.) Maimuță. [Var.: momíță s. f.] – Moimă + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
moimiță sf [At: CANTEMIR, IST. 49 / V: mom~, (înv) ~mâță / Pl: ~țe / E: moimă1 + -iță] 1 (Îvr) Maimuță (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOMÍȚĂ2 s. f. v. moimiță.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
moimă2 sf [At: VAIDA / Pl: ~me / E: nct] (Reg) Umflătură dureroasă, mai ales la gât sau la subsuori Si: (reg) bolfă, boșoalcă, uimă Vz maimucă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
momiță2 sf [At: BARCIANU / Pl: ~țe / E: nct] 1 (Nob) Momeală (1). 2 (Îe) A umbla cu chichițe și -țe A înșela.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MOMÍȚĂ3 s. f. v. moimiță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
momiță f. Mold. maimuță: vr’o momiță sau vr’un urs AL. [Vechiu-rom. moimiță, diminutiv din moimă, maimuță = ung. MAJOM].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
móĭmă, moĭmî́ță, V. maĭmuță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) momíță, V. maĭmuță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
moimíță (înv., reg.) s. f., g.-d. art. moimíței; pl. moimíțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
moimíță s. f. (sil. moi-), g.-d. art. moimíței; pl. moimíțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: moi-
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
moimiță, moimițesubstantiv feminin
- 1. Maimuță. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: maimuță
etimologie:
- Moimă + sufix -iță. DEX '09 DEX '98