MISHCÁRE mishcari s. f. Actziunea de a (se) mishca shi rezultatul ei. I. 1. Ieshire din starea de imobilitate de stabilitate schimbare a locului a pozitziei; deplasare a unui obiect sau a unei fiintze. ◊ Mishcare seismica = cutremur de pamant. Mishcari tectonice sau mishcarile scoartzei = deplasari ale scoartzei terestre produse de fortzele interne sau de gravitatzie shi care duc la schimbari geologice sau geografice. ◊ Expr. Nicio mishcare = linishte! tacere! A (se) pune in mishcare = a incepe sau a face sa inceapa sa se deplaseze. ♦ Schimbare a pozitziei corpului a membrelor etc.; exercitzii sau parte a unui exercitziu sportiv executate prin schimbarea pozitziei corpului a membrelor etc.; p. ext. gest. ◊ Expr. (Fam.) In doi timpi shi trei mishcari = foarte repede. ♦ Fiecare dintre mutarile unei piese la o partida de shah de table etc. ◊ Expr. (Fam.) A prinde (sau a surprinde) mishcarea = a intzelege repede desfashurarea unei actziuni sau rostul ei ascuns. ♦ Viteza cu care se executa o bucata muzicala sau o parte a ei; tempo. ♦ (Concr.) Parte dintro compozitzie muzicala ampla executata intrun anumit tempo. 2. Activitate actziune fapta. ◊ Loc. adv. In mishcare = intro stare de agitatzie de tulburare de incordare. ◊ Expr. A (se) pune in mishcare = a intra (sau a determina pe cineva sa intre) in actziune; a face sa se agite sa actzioneze. ♦ (Fam.) Plimbare (pe jos). 3. Deplasare in spatziu inaintare circulatzie; p. ext. animatzie agitatzie forfota. ♦ Serviciu care dirijeaza circulatzia trenurilor. ♦ (La pl.) Deplasare organizata strategica a unei unitatzi militare. 4. Schimbare intervenita in repartizarea personalului sau a bunurilor dintro unitate; mutare dintrun post in altul. 5. Actziune care antreneaza un numar mare de oameni in sprijinul unei idei al unui scop comun. ♦ Actziune (organizata) de masa cu caracter revendicativ; agitatzie revolta revolutzie. 6. Fig. Indemn impuls imbold pornire. ♦ (Rar) Sentiment emotzie. II. Categorie filosofica care desemneaza totalitatea transformarilor shi proceselor care au loc in Univers; p. gener. schimbare transformare. V. mishca.

mishcare sf [At: (a. 1773) GCR II 90/39 / Pl: ~cari / E: mishca] 1 Ieshire din starea de repaos shi schimbare a locului a pozitziei Si: (rar) mishcat¹ (1). 2 (Spc) Schimbare a pozitziei corpului a membrelor etc Si: (rar) mishcat¹ (2). 3 Exercitziu sau parte a unui exercitziu sportiv executat prin schimbarea pozitziei corpului a membrelor etc. 4 (Pex) Gest. 5 (Fam; ie) In doi timpi shi trei ~cari Foarte repede. 6 Fiecare dintre mutarile unei piese la o partida de shah de table etc. 7 (Fam; ie) A prinde ~a A intzelege din vreme rostul unui luciu desfashurarea unei actziuni etc. 8 (Muz) Tempo. 9 (Ccr) Parte dintro compozitzie muzicala de dimensiuni mai mari. 10 Deplasare in spatziu Si: (rar) mishcat¹ (3) (inv) mishcatura. 11 (Is) ~ perpetua (sau inv ~ perpetuata) Functzionare a unui sistem fizic imaginar care odata pornit nu sar mai opri niciodata. 12 (ilv) A se pune in A porni. 13 Fel de ashi mishca picioarele mainile corpul in timpul deplasarii. 14 (Fam; spc shie a face ~) Activitate fizica de obicei plimbare facuta in scop recreativ curativ etc. 15 Agitatzie. 16 Serviciu care dirijeaza circulatzia trenurilor. 17 (is) Birou (sau serviciu) de ~ (sau al mishcarii) Birou sau serviciu de unde se dirijeaza intro gara circulatzia trenurilor. 18 (Spc; mpl) Deplasare organizata strategica a unei unitatzi armate. 19 Mutare dintrun loc sau post in altul Si: (rar) mishcat¹ (4). 20 Activitate. 21 (Spc) Actziune sau curent care grupeaza un numar mare de oameni in jurul unei activitatzi al unei idei conceptzii etc. Si: (inv) mishcamant (1). 22 (Ilav) In ~ Intro stare de tulburare de incordare. 2324 (ie) A (se) pune in ~ (A intra sau) a determina pe cineva sa intre in actziune Si: a (se) activa. 25 Actziune organizata de masa cu caracter revendicativ Si: (inv) mishcamant (2) Vz rascoala revolta revolutzie. 26 (Ccr) Organizatzie care pune la cale actziuni cu caracter revendicativ. 27 (Spc; shis ~ muncitoreasca) Actziune revolutzionara. 28 (Spc; ccr) Partid organizatzie care conduce o mishcare (25). 29 (Fig) Indemn. 30 (Fiz) Mod sau forma de existentza a materiei ingloband toate schimbarile shi procesele ce au loc in univers.

MISHCÁRE mishcari s. f. Actziunea de a (se) mishca shi rezultatul ei. I. 1. Ieshire din starea de imobilitate de stabilitate schimbare a locului a pozitziei; deplasare a unui obiect sau a unei fiintze. ◊ Mishcare seismica = cutremur de pamant. Mishcari tectonice sau mishcarile scoartzei = deplasari ale scoartzei solide care constituie scoartza pamantului produse de fortzele interne sau de gravitatzie shi care duc la modificarea structurii geologice a scoartzei. ◊ Expr. Nici o mishcare = linishte! tacere! A (se) pune in mishcare = a incepe sau a face sa inceapa sa se deplaseze. ♦ Schimbare a pozitziei corpului a membrelor etc.; exercitzii sau parte a unui exercitziu sportiv executate prin schimbarea pozitziei corpului a membrelor etc.; p. ext. gest. ◊ Expr. (Fam.) In doi timpi shi trei mishcari = foarte repede. ♦ Fiecare dintre mutarile unei piese la o partida de shah de table etc. ◊ Expr. (Fam.) A prinde (sau a surprinde) mishcarea = a intzelege repede desfashurarea unei actziuni sau rostul ei ascuns. ♦ Viteza cu care se executa o bucata muzicala sau o parte a ei; tempo. ♦ (Concr.) Parte dintro compozitzie muzicala de dimensiuni mai mari executata intrun anumit tempo. 2. Activitate actziune fapta. ◊ Loc. adv. In mishcare = intro stare de agitatzie de tulburare de incordare. ◊ Expr. A (se) pune in mishcare = a intra (sau a determina pe cineva sa intre) in actziune; a face sa se agite sa actzioneze. ♦ (Fam.) Plimbare (pe jos). 3. Deplasare in spatziu inaintare circulatzie; p. ext. animatzie agitatzie forfota. ♦ Serviciu care dirijeaza circulatzia trenurilor. ♦ (La pl.) Deplasare organizata strategica a unei unitatzi militare. 4. Schimbare intervenita in repartizarea personalului sau a bunurilor dintro unitate; mutare dintrun post in altul. 5. Actziune sau curent care grupeaza un numar mare de oameni in jurul unei activitatzi de interes (mai) general al unei idei sau al unei conceptzii. ♦ Actziune (organizata) de masa cu caracter revendicativ; agitatzie revolta revolutzie. 6. Fig. Indemn impuls imbold pornire. ♦ (Rar) Sentiment emotzie. II. Categorie filozofica ingloband toate schimbarile shi procesele care au loc in Univers; p. gener. schimbare transformare. V. mishca.

MISHCÁRE mishcari s. f. Actziunea de a (se) mishca shi rezultatul ei. I. 1. Schimbare a locului a pozitziei; ieshire din starea de imobilitate de stabilitate sau de fixitate; deplasare a unui obiect a unei fiintze sau a unei partzi a corpului fiintzelor. Prin vuietul de valuri Prin mishcareanaltei ierbi Eu te fac sauzi in taina Mersul cirdului de cerbi. EMINESCU O. I 110. Am lasat in urma pe tovarashii mei shi am rupto dea fuga inainte doar moi incalzi cu mishcarea. ALECSANDRI T. I 457. O mishcare de deget shi sa sfirshit! NEGRUZZI S. I 28. ◊ Fig. Asculta chemarile noptzii. Asculta mishcarile casei. C. PETRESCU R. DR. 314. ◊ Expr. (Cu valoare de imperativ) Nici o mishcare! = (sa fie) linishte! tacere! ♦ Fel de a se mishca gest. Isidor in mishcari repezi zapacite scoase din buzunarul sting al mantalei cutia de tinichea. SAHIA N. 77. Mishcarile shi glasul i lea schimbat frica. BASSARABESCU S. N. 20. Spumega desfriul in mishcari shi in cuvinte. EMINESCU O. I 150. ♦ Mladiere sau deplasare a corpului executata la gimnastica sau in sporturi. Mishcari ritmice. ◊ Expr. (Familiar) In doi timpi shi trei mishcari = foarte repede imediat la repezeala. ♦ Fiecare deplasare de piese la o partida de shah table etc. ◊ Expr. A prinde (sau a surprinde) mishcarea = a intzelege mersul unei lucrari; fig. a descoperi la timp rostul ascuns al unei actziuni. ♦ Fig. Framintare agitatzie sufleteasca. Avea neshte ochi mici shi negri in care se rasfringeau cu o deosebita energie shi repeziciune toate pasiunile shi toate mishcarile sufletului. HASDEU I. V. 18. Este o mare mishcare natzionala intre totzi rominii din Austria. GHICA A. 470. 2. Activitate actziune. Lumea asta toata e o veshnica mishcare Unde cea mai mica fortza implineshte o chemare. VLAHUTZA O. A. 69. ◊ Loc. adj. shi adv. In mishcare = indeplinind o actziune in lucru in plina activitate. (Fig.) Simtzirilei sint in veci deshtepte; inima [vinatorului] este mereu in mishcare shi uritul fuge. ODOBESCU S. II 17. ◊ Expr. A pune (ceva sau pe cineva) in mishcare = a face sa se agite sa lucreze. Articolul de azi ia pus pe totzi in mishcare. BARANGA I. 159. Imediat il puse in mishcare sa opreasca loja. REBREANU R. I 186. Marta avea obiceiul de a pune toata casa in mishcare. SLAVICI N. I 80. A se pune in mishcare = a porni. Aproape de ziua trenul se pune in mishcare. STANCU U.R.S.S. 174. A privi (un fenomen) in mishcare = a considera un fenomen in desfashurarea lui evolutiva. ♦ (Familiar) Plimbare. Avea nevoie de mishcare de aer de linishte. BART E. 216. ◊ Expr. A face mishcare = a se plimba a umbla. ♦ Circulatzie. ◊ Birou de mishcare (sau al mishcarii) = biroul de unde se dirijeaza shi se coordoneaza intro gara circulatzia trenurilor. La fereastra biroului mishcarii aparu... chipul prefectului. DUMITRIU B. F. 13. Biroul shefului de gara... este in acelashi timp «birou de mishcare telegraf» «casa de bilete». SEBASTIAN T. 188. (Eliptic) Venitzi iute la mishcare don’ shef! DUMITRIU N. 70. ◊ Forfoteala animatzie dutevino. Disdedimineatza cind rasaritul se aprindea se deshtepta shi curtea o data cu satul shi se umplea de mishcare shi de viatza. SADOVEANU O. I 110. Pretutindeni se vedea mishcare multa shi voie buna. SAHIA N. 61. E plin de mishcare pamintul SHi cinta shi codrul shi vintul SHio mie de guri. COSHBUC P. II 9. 3. Deplasare organizata a unei unitatzi armate. Gazetele erau cu desavirshire mute in privintza mishcarilor de trupe in tzara. SADOVEANU M. C. 72. 4. Schimbare variatzie intervenita in situatzia persoanelor dintro colectivitate organizata in repartizarea personalului sau a bunurilor dintro institutzie sau dintro intreprindere etc. Mishcarea populatziei de la ultimul recensamint. ▭ Gutza Mereutza jude de shedintza adus in capitala la ultima mishcare in magistratura. C. PETRESCU C. V. 182. 5. (Urmat de determinari indicind scopul natura caracterul etc.) Actziune sau curent care grupeaza un numar mare de oameni in jurul unei activitatzi al unei idei sau conceptzii. Mishcare sindicala. Mishcare cooperatista. ▭ Mishcarea pentru pace acea uriasha mishcare de masa cunoscuta in istorie a crescut in amploare shia largit shi shia intarit rindurile in toate tzarile. SCINTEIA 1953 nr. 2826. Dan vorbea de cercurile literare din Bucureshti de mishcarea intelectuala care se incepe acum cu tinerimea care se ridica. VLAHUTZA O. A. III 39. ♦ (Determinarea este subintzeleasa) Actziune revolutzionara a clasei muncitoare. Amindoi sintem in mishcare de aproape cinci ani... in mishcare adica sintem muncitori conshtientzi. GALAN Z. R. 254. ♦ Actziune (organizata) de masa care tinde sa realizeze un scop pe plan socialpolitic; agitatzie revolta. Mishcarile tzaraneshti din 1888. II. (Fil.) Mod forma de existentza a materiei. Mishcarea intzeleasa in acceptziunea cea mai larga a cuvintului conceputa k forma de existentza a materiei k un atribut inerent al acesteia inglobeaza in sine toate schimbarile shi procesele care au loc in univers incepind cu simpla deplasare shi terminind cu gindirea. ENGELS D. N. 55.

MISHCÁRE s.f. 1. Actziune sau curent care grupeaza un numar mare de oameni in jurul unei activitatzi de interes general al unei idei sau al unei conceptzii. 2. Actziune organizata de masa care tinde sa realizeze un scop socialpolitic. [Dupa fr. mouvement rus. dvijenie].

MISHCÁRE s. f. 1. actziune curent care grupeaza un numar mare de oameni in jurul unei activitatzi de interes general al unei idei sau al unei conceptzii. 2. actziune organizata de masa care tinde sa realizeze un scop socialpolitic. 3. (muz.) grad de accelerare sau de incetinire a unei masuri; tempo. ◊ parte a unei lucrari muzicale ciclice de mari dimensiuni (simfonie sonata). (dupa fr. mouvement rus. dvijenie)

MISHCÁRE ~ari f. 1) v. A MISHCA shi A SE MISHCA. * A (se) pune in ~ a intra sau a face sa intre la actziune. In doi timpi shi trei ~ari foarte repede; momentan. Nici o ~! a) linishte; b) comanda data cuiva k sa ramana in pozitzia in care se afla. A prinde ~area cuiva (sau a ceva) a) a ghici intentziile sau planurile cuiva; b) a pricepe mersul unei actziuni. 2) fiz. Variatzie in timp a pozitziei unui corp in raport cu un sistem de referintza. 3) Fiecare mutare de piese la unele jocuri (de shah de table etc.). 4) Actziune care include un numar mare de oameni cu interese sau conceptzii comune (in sprijinul unei idei al unui scop unic etc.). ~ sindicala. ~area pentru pace. [G.D. mishcarii] /v. a mishca

mishcare f. 1. starea unui corp ceshi schimba pozitziunea in spatziu; 2. actziune de a mishca corpul o parte dintr’insul sau organele: mishcarea inimii; mishcare perpetua mashina ideala ce nu s’ar mai opri pusa odata in mishcare; 3. exercitziu: a face mishcare; 4. dusul shi intorsul multzimii shi a trasurilor: e mishcare multa in aceasta strada; 5. mersul trenurilor: shcoala de mishcare a trenurilor; 6. mers real sau aparent: mishcarea stelelor; 7. pl. mersul unei armate: a urmari mishcarile dushmanului; 8. agitatziunea spiritelor: tot poporul e in mishcare; 9. pornire sufleteasca: mishcare de compatimire; 10. ceeace insufletzeshte stilul: discurs plin de mishcare; 11. grad de incetineala sau de iutzeala data masurei unei bucatzi muzicale.

mishcáre f. pl. arĭ. Actziunea de a saŭ de a te mishca: Galileŭ a afirmat mishcarea pamintuluĭ. Modu de a te mishca de atzĭ purta corpu: dupa mishcarĭ se cunoashte nobilu. Circulatziune schimbare intr’o colectivitate pin numirĭ saŭ mutarĭ: mishcarea trasurilor a vagoanelor a valorilor a trupelor a functzionarilor. Mersu in muzica gradu de ĭutzeala a masuriĭ: a grabi mishcarea. Mersu real saŭ aparent al corpurilor cereshtĭ. Insufletzire vioicĭune intr’o opera literara orĭ tabloŭ. Variatziune in pretzu marfurilor saŭ valorilor: mishcarea burseĭ. Fig. Agitatziune fermentatziune politica: la alegerĭ spiriteles in mishcare. Simtzire a inimiĭ pornire sufleteasca: o mishcare de mila. Inspiratziune indemn: a lucra din propria ta mishcare. Pl. Mersu uneĭ armate: a observa mishcarile dushmanuluĭ. Fig. Pasiunĭ: mishcarile sufletuluĭ. Mishcare perpetua (lat. perpétuum móbile) mashina ideala care nu s’ar maĭ opri nicĭodata dupa ce a fost pusa in mishcare. A pune in mishcare a face sa se mishte: a pune in mishcare toata politzia pentru prinderea asasinuluĭ.

mishcáre s. f. g.d. art. mishcắrii; pl. mishcắri

mishcáre s. f. g.d. art. mishcarii; pl. mishcari

MISHCÁRE s. 1. v. mers. 2. mishcare migratorie = migratziune. 3. (FIZIOL.) mishcare peristaltica v. peristaltism. 4. v. deplasare. 5. v. circulatzie. 6. calcatura mers pas pashit umblet (rar) mersatura (inv. shi pop.) mersura. (Avea o ~ saltareatza gratzioasa etc.) 7. circulatzie deplasare. (~ sevei in plante.) 8. v. clintire. 9. v. clatinare. 10. v. forfota. 11. (MUZ.) tempo (inv.) moviment. 12. actziune curent. (~ revendicativa.) 13. (inv.) moviment. (~ literara shtiintzifica.) 14. v. emotzionare.

MISHCÁRE s. v. imbold impuls indemn pornire stimul stimulent.

mishcare s. v. IMBOLD. IMPULS. INDEMN. PORNIRE. STIMUL. STIMULENT.

MISHCARE s. 1. deplasare mergere mers. (~ lui prin gradina.) 2. deplasare. (Viteza de ~ a unui mobil.) 3. circulatzie. (Pe strada era o ~ vie.) 4. calcatura mers pas pashit umblet (rar) mersatura (inv. shi pop.) mersura. (Avea o ~ saltareatza gratzioasa etc.) 5. circulatzie deplasare. (~ sevei in plante.) 6. clatinare clintire deplasare mutare urnire (inv. shi reg.) clatire. (~ din loc a unui bolovan.) 7. clatinare. (~ frunzelor.) 8. agitatzie animatzie colcaiala foiala foire forfota forfoteala framintare furnicare mishuiala mishunare roiala viermuiala viermuire (reg.) fojgaiala vinzoala (fam.) fitziiala fitziire fitziit vinzoleala. (Era o ~ de nedescris pe strazi.) 9. (MUZ.) tempo (inv.) moviment. 10. actziune curent. (~ revendicativa.) 11. (inv.) moviment. (~ literara shtiintzifica.) 12. emotzionare impresionare induioshare. (~ cuiva la cele auzite.)

Mishcare ≠ nemishcare repaus statzionare

MISHCARE. Subst. Mishcare deplasare mutare mutat stramutare. Dinamism schimbare transformare dezvoltare evolutzie. Mishcare lenta; mishcare rapida. Automishcare. Mishcare mecanica; mishcare fizica; mishcare chimica; mishcare biologica; mishcare sociala. Mishcare rectilinie mishcare (in linie) dreapta; mishcare curbilinie; mishcare circulara; mishcare de rotatzie; mishcare centrifuga; mishcare centripeta; mishcare periodica mishcare regulata; mishcare vibratorie; mishcare uniforma; mishcare accelerata. Animatzie agitatzie forfota forfoteala foiala foire. Mers pe jos mers mergere (rar) deambulatzie (rar) umblare umblat umblet umblatura (pop.); cutreierare cutreierat cutreier (rar) colindare; plimbare plimbat plimbarica (fam.) preumblare promenada (livr.); hoinareala vagabondaj vagabondare ratacire peregrinare peregrinatzie peregrinaj; marsh marshaluire marsh fortzat. Calatorie voiaj turneu croaziera pelerinaj; migrare migratziune. Circulatzie trafic; rulare. Fuga fugutza (dim.) alergare alergatura goana repezish repezeala repezitura (rar); navala buzna; fugarire urmarire; cursa cros. Zbor zburare (rar) plutire planare survol survolare. Plutire plutit; inot inotat (inv.) inotare; navigatzie navigare. Transport transportare; transbordare; tranzit tranzitare (rar). Curgere curs scurgere cursoare (inv.) prelingere varsare revarsare. Rotire rotatzie mishcare de rotatzie rotit roata rotitura (pop.) invirtire invirtitura invirtit invirteala sucire rasucire rotocol. Mobilitate; motricitate; mutabilitate flotabilitate. Cinetica cinematica. Adj. Mishcator mobil dinamic evolutiv; deplasabil mutabil mutator. Agitat animat forfotitor; vioi sprinten agil. Instabil variabil schimbator nestatornic inconstant. Umblator (rar) mergator (rar) plimbaretz hoinar vagabond ratacitor; calator pasager voiajor; migrator; alergator fugar fugator (rar) fugarnic (rar) fugaretz (reg.); fugaci. Zburator planor plutitor. Inotator plutitor plutind flotant flotabil; navigator navigant. Circulant circulator: rulant. Transportator. Curgator fluid. Rotitor rotativ invirtitor. Cinetic cinematic. Vb. A se mishca a se deplasa a se muta ashi schimba locul (pozitzia) a se stramuta a fi in mishcare a fi mobil. A se schimba a se transforma a se dezvolta a evolua. A mishca a mishca din loc a deplasa a urni a schimba locul (pozitzia) a muta a stramuta a permuta a transfera. A pune in mishcare a dinamiza a agita. A merge a umbla pe jos; a calca a pashi; a pune piciorul; a colinda a peregrina a cutreiera a bate drumurile a batatori; a hoinari a rataci a pribegi a umbla haihui a vagabonda. A calatori a fi pe drum a face o calatorie a voiaja; a circula; a rula. A fugi a alerga a da o fuga a o lua la fuga a goni a da fugutza. A zbura a zburataci a zburaturi (rar) a pluti (in aer) a plana a survola. A inota; a pluti a aluneca (pe apa); a naviga. A transporta a cara a duce a purta; a transborda; a tranzita. A curge a se scurge a se prelinge a se varsa a se revarsa. A (se) roti a (se) rotocoli (rar) a (se) invirti a (se) intoarce a (se) rasuci a (se) suci. Adv. In mishcare; in (din) mers in (din) fuga in fuga mare dea fuga (reg.); in (din) zbor zburish (rar) fara oprire fara incetare. V. aeronava ambarcatzie animatzie apropiere automobil calatorie carutza coborire convergentza creshtere curgere departare directzie drum forfota fuga graba hoinareala intoarcere oscilare rotire saritura sosire sport urcare.

mishcare 1. Schimbare de pozitzie a sunetelor in timp catre grav sau catre acut. M. directa (vocile (2)) partidele* merg in acelashi sens ascendent sau descendentcontrara (o voce o partida urca iar cealalta coboara) oblica* (una dintre voci sau partide este statzionara); m. paralela (2) (vocile au o m. directa pastrand totodata intre ele acelashi interval ex. tertze* sau sexte* paralele; in contrapunctul shi in armonia clasica cvintele* shi octavele* paralele sunt interzise). Expresia it. moto contrario cu referire la un motiv contrapunctic poate fi sin. cu inversare* (v. armonie (III 1); canon; contrapunct; imitatzie; polifonie; rasturnare). 2. Termenul este intrebuintzat pentru a desemna impresia de m. care o produce desfashurarea in timp a muzicii; gradul de viteza al muzicii se apreciaza in functzie de o anumita durata (I 1) luata drept etalon (sens in care m. este sin. cu tempo (2); v. shi metronom). Incercarile de a gasi un etalon absolut sau dovedit totushi a fi iluzorii intrucat fenomenul in cauza este subiectiv shi depinde de o serie de imponderabile ce pot fi aflate atat in planul virtual de existentza al muzicii (caracterul acesteia intentziile compozitorului) cat shi in actualizarea muzicii m. fiind unul dintre factorii esentziali ce tzin de interpretare* intzelegand interpretarea nu numai k executzie dar shi k receptare shi unde intra in joc personalitatea interpretului circumstantzele in care se executa muzica spiritul epocii sh.a. Ceea ce nu inseamna k m. poate fi interpretata arbitrar: exista in primul rand anumite limite psihologice care o regleaza iar intrun mediu cultural omogen exista o zona de intersubiectivitate ce restrange shi mai mult coeficientul de relativitate a factorilor care determina m. favorizand astfel implinirea conditziilor esentziale ale realizarii identitatzii dintre planul virtual shi cel actual al muzicii. 3. Denumirea generala pentru parte* sau sectziune* a unui ciclu* (suita* sonata* simfonie*) provenind probabil de la diferentza de m. dintre dansurile* ce alcatuiau o suita. 4. M. perpetua v. moto (2); perpetuum mobile.

oscilatorii mishcari (pl.) (engl.= oscillatory motions (fluctuations)) oscilatzii generale (Belousov) ale scoartei terestre care determina transgresiunile shi regresiunile marine fara modificari in structura scoartzei (sin. mishcari epirogenice) shi oscilatzii ondulatorii care genereaza fosele geosinclinale sineclizele geoanticlinalele shi anteclizele.

mishcáre mishcari s. f. Ieshire din starea de imobilitate; schimbare a locului a pozitziei; deplasare a unui obiect sau a unei fiintze; circulatzie animatzie. ◊ Mishcare ecumenica = actziunea de refacere a unitatzii vazute de Bis. divizata dea lungul istoriei datorita factorilor teologici shi neteologici pe calea dialogurilor teologice a cooperarii shi asistentzei reciproce. A luat fiintza in 1910. Fin mishca.

FEDERATZIA INTERNATZIONALA A MISHCARILOR DE REZISTENTZA (Federatzia Internatzionala a Rezistentzilor) organizatzie internatzionala neguvernamentala cu sediul la Viena creata in 1951 unind organizatzii ale foshtilor luptatori din mishcarea de rezistentza impotriva nazismului.

MENS AGITAT MOLEM (lat.) spiritul pune in mishcare materia Vergiliu „Eneida” VI 727. Explicatzie panteista shi stoica a organizarii Universului; expresia se foloseshte astazi cu sensul: inteligentza umana dezvaluie ordinea in haosul aparent al fenomenelor naturii.

a se prinde de mishcare expr. a descoperi rostul ascuns al unei actziuni.