optziuni
  • info

14 definitzii pentru mischiu (s.n.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MISCHÍU ÍE mischii s. n. adj. (Inv. shi reg.) 1. S. n. Otzel de calitate superioara. 2. Adj. De culoarea otzelului; cenushiuvanat. Din ngr. dimiski „de Damasc”.

MISCHÍU ÍE mischii s. n. adj. (Inv. shi reg.) 1. S. n. Otzel de calitate superioara. 2. Adj. De culoarea otzelului; cenushiuvanat. Din ngr. dimiski „de Damasc”.

mischiu ie [At: (a. 1588) CUV. D. BATR. I 198/7 / V: mas~ mes~ ~cau sn ~stie sf mishc~ muscau sn mushchiu a / Pl: ~ii / E: ngr διμισϰί „de Damasc”] 1 sn sfs (Irg) Otzel de calitate superioara utilizat la fabricarea sabiilor a tocilelor etc. 2 sn (Pex irg) Tocila de otzel. 3 sf (Pex) Sabie. 4 sm (Reg) Om iute. 5 a (Reg) De otzel. 6 a (Irg) De culoarea otzelului.

MISCHÍU s. m. (Invechit) Otzel tare din care se fac de obicei tocile sau amnare. Palosh din teaca scotea SHi la mischiu cal tragea. PASCULESCU L. P. 267. Varianta: mischíe (PASCULESCU L. P. 218 SHEZ. VII 60) s. f.

MISCHIU IE s.n. shi f. 1. (Mold. Ban.) Otzel. A: Fierul cel vestit cei zic meschiul vechiu. CANTEMIR IST. C: Miskiĕ. Chalybs. AC 354. 2. (Mold.) Tocila de otzel. Pre aur focul pre fier meschiul iara pre direptul necazurile si dodaiele intaresc. CANTEMIR DIVANUL. Variante: meschiu (CANTEMIR DIVANUL; CANTEMIR IST.). Etimologie: ngr. dimiski (prin falsa analiza).

mischiu n. Mold. otzel magnetizat: amnar de mischiu. [Vechiurom. meschiu = turc. MYSKAL].

mischíŭ shi meschíŭ n. (turc. myskal o unealta de netezit metalele pretzioase). Vechĭ. Otzel. SHi miscắŭ shi muscắŭ.

meschiu sn vz mischiu

miscau sn vz mischiu

mishchiu sn vz mischiu

muscau sn vz mischiu

MISCHÍE s. f. v. mischiu.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

mischíu2 (inv. reg.) s. n. art. mischíul

mischíu s. n. art. mischíul

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mischíe (íi) s. f. Otzel. Var. mischiu mushchi(u). In loc de *demischie din sb. demiskija shi acesta din gr. διμίσϰιον tc. demiski „din Damasc” (Bogrea Dacor. I 264). Relatzia cu tc. miskal „otzel tare pentru ascutzit” (SHeineanu II 261; Candrea; Scriban) pare dubioasa.

Intrare: mischiu (s.n.)
substantiv neutru (N57)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mischiu
  • mischiul
  • mischiu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • mischiu
  • mischiului
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mischie
  • mischia
plural — —
genitiv-dativ singular
  • mischii
  • mischiei
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

mischiusubstantiv neutru

  • 1. invechit regional Otzel de calitate superioara. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Palosh din teaca scotea SHi la mischiu cal tragea. PASCULESCU L. P. 267. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.