minciunea sf [At: ȘEZ. I, 281 / Pl: ~de / E: minciunică css] 1-2 (Mpl; șhp) Minciunică (1-2). 3 (Mpl) Prăjitură făcută dintr-o fâșie îngustă de aluat prăjită în grăsime și pudrată cu zahăr. Si: minciună (18), minciunică (3), (rar) minciuniță (3) Vz uscățele.

MINCIUNEÁ, minciunele, s. f. (Mai ales la pl.) Minciună (II).

MINCIUNEÁ ~éle f. (diminutiv de la minciună) 1) Minciună nevinovată. 2) Produs de cofetărie preparat din felii de aluat nedospit și prăjit în multă grăsime; uscățică. /minciună + suf. ~ea

mincĭuneá și -nícă f., pl. ele (dim. d. mincĭună). Est. Un fel de prăjitură de casă numită în vest uscățea.

minciunică sf [At: ȘEZ. I, 281 / Pl: (rar) ~ici / E: minciună + -ică] 1-2 (Șhp) Minciună (1) (mică) Si: minciunea (1-2), (reg) minciuniță (1-2). 3 (Mpl) Minciunea (3).

MINCIUNICĂ, minciunele, s. f. (Mai ales la pl.) Minciună (II).

minciuneá/minciunícă s. f., art. minciuneáua/minciuníca, g.-d. art. minciunélei; pl. minciunéle, art. minciunélele

minciuneá/minciunícă s. f., art. minciuneáua/minciuníca, g.-d. art. minciunélei; pl. minciunéle

!minciunică s. f., g.-d. art. minciunelei; pl. minciunele

minciunícă v. minciuneá

MINCIUNEÁ s. minciună, minciunică, scovardă, uscățea, uscățică, (Transilv. și Ban.) pancovă, (prin Ban. și sud-vestul Transilv.) pup, (Mold.) surcele (pl.). (A mâncat o ~.)

MINCIUNEA s. minciună, minciunică, scovardă, uscățea, uscățică, (Transilv. și Ban.) pancovă, (prin Ban. și sud-vestul Transilv.) pup, (Mold.) surcele (pl.). (A mîncat o ~.)

MINCIUNÍCĂ s. v. minciună.

MINCIUNICĂ s. minciună, minciunea, scovardă, uscățea, uscățică, (Transilv. și Ban.) pancovă, (prin Ban. și sud-vestul Transilv.) pup, (Mold.) surcele (pl.). (A mîncat o ~ caldă.)