14 definiții pentru migrator

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MIGRATÓR, -OÁRE, migratori, -oare, adj. Care migrează; călător. – Din fr. migrateur.

MIGRATÓR, -OÁRE, migratori, -oare, adj. Care migrează; călător. – Din fr. migrateur.

migrator, ~oare [At: F (1872), 293 / V: (asr) ~iu, (rar) ~răt~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr migrateur, it migratorio] 1 a (D. unele triburi sau popoare) Care migrează (1). 2 a De migrație (1). 3 a Cu caracter de migrație (1). 4 a (D. d. păsări și pești) Care migrează (2). 5 smp Popoare migratoare (1) care s-au așezat în Europa în sec. IV-VII.

MIGRATÓR, -OÁRE, migratori, -oare, adj. (Livresc, mai ales despre păsări) Care migrează. Două rînduri de valuri, ca triunghiul pe care îl scriu toamna pe cer păsările migratoare. BOGZA, C. O. 406. O, cocostîrci, dragi păsări migratoare Ce primăvara-n fiecare an Veniți cu vești... Ca niște albe plicuri zburătoare. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 73. – Variantă: migrătór, -oáre (MARIAN, O. II 296) adj.

MIGRATÓR, -OÁRE adj. Care migrează, călător; migratoriu. [Cf. lat. migrator, fr. migrateur].

MIGRATÓR, -OÁRE adj. care migrează (1). (< fr. migrateur, lat. migrator)

MIGRATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care migrează; călător. Păsări ~oare. /<fr. migrateur

migratoriu, ~ie smp, a vz migrator

migrător, ~oare smp, a vz migrator

MIGRĂTÓR, -OÁRE adj. v. migrator.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

migratór (mi-gra-) adj. m., pl. migratóri; f. sg. și pl. migratoáre

migratór adj. m. (sil. -gra-), pl. migratóri; f. sg. și pl. migratoáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MIGRATÓR adj. călător, (reg.) mutător. (Păsări ~oare.)

MIGRATOR adj. călător, (reg.) mutător. (Păsări ~.)

Migrator ≠ sedentar

Intrare: migrator
migrator adjectiv
  • silabație: mi-gra-tor info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • migrator
  • migratorul
  • migratoru‑
  • migratoare
  • migratoarea
plural
  • migratori
  • migratorii
  • migratoare
  • migratoarele
genitiv-dativ singular
  • migrator
  • migratorului
  • migratoare
  • migratoarei
plural
  • migratori
  • migratorilor
  • migratoare
  • migratoarelor
vocativ singular
plural
migrător adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • migrător
  • migrătorul
  • migrătoare
  • migrătoarea
plural
  • migrători
  • migrătorii
  • migrătoare
  • migrătoarele
genitiv-dativ singular
  • migrător
  • migrătorului
  • migrătoare
  • migrătoarei
plural
  • migrători
  • migrătorilor
  • migrătoare
  • migrătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

migrator, migratoareadjectiv

  • 1. Care migrează. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Două rînduri de valuri, ca triunghiul pe care îl scriu toamna pe cer păsările migratoare. BOGZA, C. O. 406. DLRLC
    • format_quote O, cocostîrci, dragi păsări migratoare Ce primăvara-n fiecare an Veniți cu vești... Ca niște albe plicuri zburătoare. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 73. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.