7 definiții pentru mierlică
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MIERLÍCĂ, mierlici, s. f. (Rar) Mierliță. – Mierlă + suf. -ică.
MIERLÍCĂ, mierlici, s. f. (Rar) Mierliță. – Mierlă + suf. -ică.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
mierlică sf [At: TEODORESCU, P. P. 455 / Pl: ~ici / E: mierlă + -ică] 1-20 (Pop; șhp) Mierlă (1-10) (mică) Si: (rar) mierlicea (1-20), mierlișoară (1-20), mierlită1 (1-20), (pop) mierloșiță (1-20), mierlușcă (1-20), mierlușoară (1-20), mierluță1 (1-20).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MIERLÍCĂ, mierlici, s. f. (Rar) Mierliță. Mierlică, mierlică. Nu fi sălbățică. TEODORESCU, P. P. 455.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mierlícă (rar) s. f., g.-d. art. mierlícii; pl. mierlíci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mierlícă s. f., g.-d. art. mierlícii; pl. mierlíci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MIERLÍCĂ s. v. mierliță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mierlică s. v. MIERLIȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
mierlică, mierlicisubstantiv feminin
- 1. Mierliță. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mierliță
- Mierlică, mierlică. Nu fi sălbățică. TEODORESCU, P. P. 455. DLRLC
-
etimologie:
- Mierlă + sufix -ică. DEX '98 DEX '09