11 definiții pentru meseriaș
din care- explicative (6)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MESERIÁȘ, -Ă, meseriași, -e, s. m. și f. Persoană care are (și practică) o meserie; meșteșugar. [Pr.: -ri-aș] – Meserie + suf. -aș.
MESERIÁȘ, -Ă, meseriași, -e, s. m. și f. Persoană care are (și practică) o meserie; meșteșugar. [Pr.: -ri-aș] – Meserie + suf. -aș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
meseriaș, ~ă [At: POLIZU / Pl: ~i, ~e / E: meserie + -aș] 1 smf Persoană care cunoaște și practică o meserie Si: meșteșugar, (înv) meșteșugaș (1), meșteșugăreț (1), (îvr) meșteșugarnic. 2 a (Fam) Formidabil.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MESERIÁȘ, meseriași, s. m. Lucrător calificat care practică o meserie manuală (în cadrul unui atelier); meșteșugar. Continuă să tragă linii pe o scîndură, ferind din cale un metru galben, articulat, de meseriaș. C. PETRESCU, Î. II 181. – Pronunțat: -ri-aș.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MESERIÁȘ ~i m. Persoană care practică o meserie; meșteșugar. [Sil. -ri-aș] /meserie + suf. ~aș
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
meseriaș m. cel ce are o meserie, lucrător.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
meseriáș m. (d. meserie). Meșteșugar (ferar, zidar, tîmplar ș. a.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
meseriáș (-ri-aș) s. m., pl. meseriáși
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
meseriáș s. m. (sil. -ri-aș), pl. meseriáși
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MESERIÁȘ s. meșteșugar, (franțuzism) artizan, (înv. și pop.) meșter, (înv.) meșteșugareț, meșteșugaș. (Un ~ priceput.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MESERIAȘ s. meșteșugar, (franțuzism) artizan, (înv. și pop.) meșter, (înv.) meșteșugareț, meșteșugaș. (Un ~ priceput.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
meseriaș, meseriași I s. m. 1. (glum.) om iscusit / priceput / îndemânatic într-un domeniu de activitate. 2. (intl.) delincvent de mare clasă. II adj. v. marfă (II.)
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: -ri-aș
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
meseriaș, meseriașisubstantiv masculin meseriașă, meseriașesubstantiv feminin
- 1. Persoană care are (și practică) o meserie. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: meșteșugar
- Continuă să tragă linii pe o scîndură, ferind din cale un metru galben, articulat, de meseriaș. C. PETRESCU, Î. II 181. DLRLC
-
etimologie:
- Meserie + sufix -aș. DEX '98 DEX '09