MERIDIONÁL, -Ă, meridionali, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se află în partea de sud sau este originar de acolo; sudic. ♦ Care este propriu, specific țărilor sau popoarelor din sud. 2. S. m. și f. Persoană care face parte din populația unei țări, provincii etc. sudice sau este originară de acolo. [Pr.: -di-o-] – Din lat. meridionalis, fr. méridional.

meridional, ~ă [At: DIARIU (1817), 107/15 / V: (înv) ~izi~ / P: ~di-o~ / Pl: ~i, ~e / E: lat meridionalis, fr méridional] 1-2 a (Îoc nordic, septentrional) Care (se află în partea de sud sau) este originar de acolo Si: sudic, (înv) meridionalicesc (1-2). 3-4 a Care este specific (țărilor ori) popoarelor sudice Si: sudic, (înv) meridionalicesc (3-4). 5-6 smf, a (Persoană) care face parte din populația de bază a unei țări, provincii etc. sudice. 7-8 smf, a (Persoană) originară dintr-o țară sau provincie sudică.

MERIDIONÁL, -Ă, meridionali, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se află în partea de sud sau este originar de acolo; sudic. ♦ Care este propriu, specific țărilor sau popoarelor din sud. 2. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a unei țări, provincii etc. sudice sau este originară de acolo. [Pr.: -di-o-] – Din lat. meridionalis, fr. méridional.

MERIDIONÁL, -Ă, meridionali, -e, adj. Care este (de) la miazăzi; sudic. Vegetație meridională. ▭ Romîna este o limbă romanică care a suferit o puternică influență slavă meridională. ROSETTI, I. SL. 13. ♦ Care este propriu popoarelor din sud. Sînt toate mofturi, fantezii meridionale. CARAGIALE, O. VII 179.

MERIDIONÁL, -Ă adj. Sudic. ♦ Caracteristic pentru popoarele din sud. // s.m. și f. Cel care face parte din populația unei țări sudice. [Pron. -di-o-. / cf. fr. méridional, lat. meridionalis].

MERIDIONÁL, -Ă I. adj. sudic. ◊ specific țărilor și popoarelor din sud. II. s. m. f. cel care face parte din populația unei țări sudice. (< fr. méridional, lat. meridionnalis)

MERIDIONÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care este situat la sud față de un punct de referință; de sud; sudic. Țări ~e. 2) Care ține de regiunile din sud; specific pentru regiunile de sud; sudic. Vegetație ~ă. [Sil. -di-o-] /<fr. méridional, lat. meridionalis

meridional a. care e din spre miazăzi: popoare meridionale.

*meridionál, -ă adj. (lat. meridionalis). De mează-zi, de sud, austral: regiunile meridionale, dialect meridional. Subst. Locuitor din sud.

meridionál (-di-o-) adj. m., s. m., pl. meridionáli; adj. f., s. f. meridionálă, pl. meridionále

meridionál adj. m., s. m. (sil. -di-o-), pl.meridionáli; f. sg. meridionálă, pl. meridionále

MERIDIONÁL adj. (GEOGR.) 1. v. austral. 2. v. sudic.

MERIDIONAL adj. (GEOGR.) 1. austral, sudic. (Emisfera ~.) 2. sudic, (înv.) meridionalicesc. (Regiunile ~.)

Meridional ≠ boreal, nordic, septentrional