MELÁNJ melanjuri s. n. 1. Amestec. 2. Fir textil obtzinut prin amestecul unor fibre de lana de sorturi shi culori diferite sau prin amestecul fibrelor de lana cu cele sintetice; p. ext. tzesatura obtzinuta din astfel de fire. Din fr. mélange.

melanj sn [At: COSTINESCU / Pl: ~uri / E: fr mélange] 1 (Frm) Amestec. 2 Fir textil obtzinut din amestecul a diferite sorturi de lana de culoare diferita sau din amestecul fibrei de lana cu fibre sintetice. 3 (Pex) TZesatura lucrata din melanj (2).

MELÁNJ melanjuri s. n. 1. (Frantzuzism) Amestec. 2. Fir textil obtzinut prin amestecul unor fibre de lana de sorturi shi culori diferite sau prin amestecul fibrelor de lana cu cele sintetice; p. ext. tzesatura obtzinuta din astfel de fire. Din fr. mélange.

MELÁNJ melanjuri s. n. (Frantzuzism) Amestec amestecatura.

MELÁNJ s.n. 1. Amestec amestecatura. 2. (Text.) Fir obtzinut din diverse sorturi de fibre de culori diferite; (p. ext.) tzesatura din astfel de fire. [< fr. mélange].

MELÁNJ s. n. 1. amestec. 2. (text.) fir din diverse sorturi de fibre de culori diferite; (p. ext.) tzesatura din astfel de fire. (< fr. mélange)

melánj s. n. (frantzuzism) Amestec amestecatura ◊ „Nimic mai agreabil nu se poate imagina decat acest melanj de clishee speculatzii teoretice shovaiala poetica shi rasfatz.” R.lit. 17 IV 93 p. 9 (din fr. mélange; DEX DN3)

MELÁNJ ~uri n. 1) rar Reunire de lucruri diferite intro totalitate; amestec. 2) Fir textil tors dintrun amestec de fibre de lana de diferite culori sau din fibre de lana amestecate cu fibre sintetice. /<fr. mélange

melánj s. n. pl. melánjuri

melánj s. n. pl. melánjuri

MELÁNJ s. v. amestec combinatzie.

melanj s. v. AMESTEC. COMBINATZIE.