18 definitzii pentru medicina
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relatzionale (4)
- specializate (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MEDICÍNA (2) medicini s. f. 1. SHtiintza care are k obiect pastrarea shi restabilirea sanatatzii shi care studiaza in acest scop procesele fizice chimice shi biologice ale vietzii structurile shi functziile organismului cauzele shi mecanismele de producere a bolilor precum shi mijloacele de diagnosticare tratare shi prevenire a lor. ♦ Facultate in care se studiaza medicina (1). 2. (Inv. shi reg.) Medicament. [Pl. shi: (2) medicine] Din lat. medicina (2) germ. Medizin rus. meditzina.
medicina sf [At: M. COSTIN ap. LET. II 71/30 / V: (inv) ~deci~ ~detzi~ ~ditzi~ / Pl: (34) ~ni / E: lat medicina ger Medizin rs медицина] 1 SHtiintza care studiaza structura shi functziile organismului precum shi cauzele shi mecanismele de producere a bolilor in scopul prevenirii shi vindecarii acestora. 2 (Fam) Facultate in care se studiaza medicina (1). 3 (Is) ~ legala SHtiintza care utilizeaza principiile shi mijloacele medicinei (1) in sprijinul justitziei. 4 (Is) ~ veterinara Medicina (1) care studiaza prevenirea shi vindecarea bolilor animalelor. 5 (Irg) Medicament. 6 (Irg) Tratament.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MEDICÍNA (2) medicini s. f. 1. SHtiintza care are k obiect pastrarea shi restabilirea sanatatzii shi care studiaza in acest scop procesele fizice chimice shi biologice ale vietzii structurile shi functziile organismului cauzele shi mecanismele de producere a bolilor precum shi mijloacele de diagnosticare tratare shi prevenire a lor. ♦ Facultate in care se studiaza medicina (1). 2. (Inv. shi reg.) Medicament. Din lat. medicina (2) germ. Medizin rus. meditzina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
MEDICÍNA s. f. 1. SHtiintza care studiaza prevenirea shi vindecarea bolilor prin cunoashterea organismului shi a functziunilor lui a cauzelor care pot sai tulbure functzionarea normala shi a mijloacelor apte sa impiedice shi sa inlature tulburarile atunci cind ele sau produs. Medicina inspirinduse continuu de descoperirile facute in domeniul celorlalte shtiintze va putea ushura marile mizerii care bintuie umanitatea. MARINESCU P. A. 69. 2. (Invechit shi regional; shi la pl. in forma medicini) Medicament. Te duci la doctorul orashului shi trebuie sa vina numai medicinile ai sa le plateshti. POPOVICIBANATZEANU V. M. 129. Acum nui mai lucra nici o medicina deprins fiind cu ele. NEGRUZZI S. I 208.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MEDICÍNA s.f. SHtiintza care studiaza prevenirea shi vindecarea bolilor. ♦ Institutzie de invatzamant superior in care se studiaza aceasta shtiintza. ◊ Medicina veterinara = shtiintza avand drept obiect apararea sanatatzii animalelor. [Gen. nii. / < lat. it. medicina cf. fr. médecine].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
MEDICÍNA s. f. shtiintza care studiaza mijloacele de prevenire shi tratare a bolilor. ♦ ~ veterinara = shtiintza avand drept obiect apararea sanatatzii animalelor; ~ judiciara = ramura a medicinei care se ocupa cu efectuarea expertizelor shi examenelor medicale pentru clarificarea unor cazuri de omor de loviri etc. (< lat. medicina germ. Medizin)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
MEDICÍNA f. SHtiintza care se ocupa cu studiul profilaxiei shi tratarii bolilor ocrotirii shi restabilirii sanatatzii omului. * ~ interna ramura a medicinei care se ocupa cu studierea shi tratarea bolilor organelor interne. ~ judiciara (legala) ramura a medicinei care se ocupa cu efectuarea expertizelor shi examenelor medicale pentru elucidarea faptelor intrun proces. ~ preventiva ramura a medicinei care studiaza shi aplica diferite metode de prevenire a bolilor. ~ veterinara medicina care studiaza shi trateaza bolile animalelor. [G.D. medicinei] /<lat. medicina
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
medicina f. arta de a cauta pe cei bolnavi.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*medicína f. pl. e (lat. medicina [subintz. ars arta] d. medicinus de medic). SHtiintza saŭ profesiunea de medic: student orĭ doctor in medicina a profesa medicina. Sistema medicala: medicina omeopatica. Medicina legala care serveshte justitziiĭ shi politziiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
!medicína2 (medicament) (inv. reg.) s. f. g.d. art. medicínii/medicínei; pl. medicíni/medicíne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
medicína1 (shtiintza) s. f. g.d. art. medicínei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
medicína s. f. g.d. art. medicínei; (medicamente) pl. medicíne/medicíni
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
MEDICÍNA s. v. doctorie leac medicament medicatzie remediu tratament.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
MEDICÍNA s. 1. medicina infantila v. pediatre. 2. medicina veterinara = (rar) veterinarie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
medicina s. v. DOCTORIE. LEAC. MEDICAMENT. MEDICATZIE. REMEDIU. TRATAMENT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
MEDICINA VETERINARA s. (rar) veterinarie.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
MEDICINA. Subst. Medicina shtiintza medicala; medicina populara; medicina generala; medicina interna; medicina judiciara. Medicina umana; medicina veterinara. Igiena; profilaxie; terapeutica terapie. Alergologie; alopatie; balneologie; balneoterapie; cardiologie; chirurgie; dermatologie; farmacologie; farmacie; farmacodinamie; farmacoterapie; fiziopatologie; fizioterapie; ftiziologie; geriatrie; ginecologie; hematologie; homeopatie; laringologie; logopedie; neurologie neuropatologie; obstetrica; oftalmologie; oncologie; ortopedie; osteologie; otorinolaringologie; pediatrie; psihiatrie; psihopatologie; radiologie; radioterapie; reumatologie; sexologie; stomatologie dentistica; toxicologie; urologie; venerologie; virusologie. Doctor medic. Institut de medicina; facultate de medicina; academie de medicina; student in medicina medicinist; intern extern. Adj. Medical medicinal; medicofarmaceutic; medicosanitar; medicoveterinar; medicolegal; medicomilitar; igienic de igiena; profilactic preventiv; terapeutic; balneologic; cardiologic; dermatologic; farmacologic; fiziopatologic; fizioterapeutic; ginecologic; hematologic; homeopatic; laringologic; logopedic; neurologic; obstetric obstetrical; oftalmologic oculistic (neobishnuit); oncologic; ortopedic; osteologic; pediatric; psihiatric; psihopatologic; radiologic; reumatologic; stomatologic; toxicologic; urologic; virusologic. Vb. A trata a ingriji a cura a aplica un tratament a prescrie o cura. A opera a face o operatzie. A prescrie o retzeta. A vindeca a tamadui (pop.) a lecui a pune pe picioare. V. doctor institutzii sanitare insanatoshire medicament sanatate tratament medical.
- sursa: DAS (1978)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
medicina, medicini / medicina, medicinesubstantiv feminin
- 1. SHtiintza care are k obiect pastrarea shi restabilirea sanatatzii shi care studiaza in acest scop procesele fizice chimice shi biologice ale vietzii structurile shi functziile organismului cauzele shi mecanismele de producere a bolilor precum shi mijloacele de diagnosticare tratare shi prevenire a lor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Medicina inspirinduse continuu de descoperirile facute in domeniul celorlalte shtiintze va putea ushura marile mizerii care bintuie umanitatea. MARINESCU P. A. 69. DLRLC
-
- 1.2. Medicina veterinara = shtiintza avand drept obiect apararea sanatatzii animalelor. DNsinonime: veterinarie
- 1.3. Medicina judiciara (sau legala) = ramura a medicinei care se ocupa cu efectuarea expertizelor shi examenelor medicale pentru clarificarea unor cazuri de omor de loviri etc. MDN '00
- 1.4. Medicina interna = ramura a medicinei care se ocupa cu studierea shi tratarea bolilor organelor interne. NODEX
- 1.5. Medicina preventiva = ramura a medicinei care studiaza shi aplica diferite metode de prevenire a bolilor. NODEX
- 1.6. Medicina infantila = pediatrie. Sinonimesinonime: pediatrie
-
- 2. Doctorie, leac, medicament, medicatzie, remediu, tratament. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: doctorie leac medicament medicatzie remediu tratament
- Te duci la doctorul orashului shi trebuie sa vina numai medicinile ai sa le plateshti. POPOVICIBANATZEANU V. M. 129. DLRLC
- Acum nui mai lucra nici o medicina deprins fiind cu ele. NEGRUZZI S. I 208. DLRLC
- comentariu Numai acest sens are forma de genitivdativ shi de plural medicini. DOOM 2
-
etimologie:
- (2.) Medizin DEX '09 DEX '98
- (2.) meditzina DEX '09 DEX '98
- medicina DEX '09 DEX '98 DN