MEDIÁ¹, mediez, vb. I. Tranz. A mijloci o înțelegere între două sau mai multe părți adverse, a face demersuri oficiale pentru a preveni sau pentru a pune capăt ostilităților dintre două sau mai multe state; a face un act de mediație. [Pr.: -di-a] – Din lat. mediare.

media vti [At: LM / P: ~di-a / Pzi: ~iez / E: lat mediare] 1 (Rar) A mijloci o înțelegere între două sau mai multe părți adverse. 2 A face demersuri oficiale pentru a preveni sau a pune capăt ostilităților dintre două sau mai multe state.

MEDIÁ, mediez, vb. I. Tranz. A mijloci o înțelegere între două sau mai multe părți adverse, a face demersuri oficiale pentru a preveni sau pentru a pune capăt ostilităților dintre două sau mai multe state; a face un act de mediație. [Pr.: -di-a] – Din lat. mediare.

MEDIÁ, mediez, vb. I. Intranz. A mijloci între două sau mai multe părți adverse pentru o înțelegere, a face demersuri oficiale pentru a preveni sau pentru a pune capăt ostilităților dintre două sau mai multe state. – Pronunțat: -di-a.

MEDIÁ vb. I. intr. A mijloci o înțelegere; a face demersuri în vederea aplanării sau a prevenirii unui conflict dintre două sau mai multe state. [Pron. -di-a. / < lat. mediare].

MEDIÁ vb. intr. a mijloci, a face un act de mediație. (< lat. mediare)

A MEDIÁ ~éz tranz. (înțelegeri, acorduri între părți) A interveni în calitate de intermediar pentru a înlesni; a pune la cale, contribuind la realizare; a mijloci. [Sil. -di-a] /<lat. mediare

*mediéz v. tr. (d. mediŭ; it. mediare; lat. mediare înseamnă „a împărți în doŭă, a fi la mijloc”). Mijlocesc, stabilesc un acord între alțiĭ.

mediá² (a ~) (-di-a) vb., ind. prez. 3 mediáză, 1 pl. mediém (-di-em); conj. prez. 3 să mediéze; ger. mediínd (-di-ind)

mediá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. mediéz, 3 sg. și pl. mediáză, 1 pl. mediém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. mediéze; ger. mediínd (sil. -di-ind)

MEDIÁ vb. v. mijloci.

MEDIA vb. a intermedia, a se interpune, a mijloci, (rar) a negocia.