10 definiții pentru marmoriu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MARMORÍU, -ÍE, marmorii, adj. (Rar) Marmoreean. – Marmoră + suf. -iu.
marmoriu, ~ie a [At: EMINESCU, N. 77 / Pl: ~ii / E: marmoră + -iu] (Nob) Marmorean (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MARMORÍU, -ÍE, marmorii, adj. (Rar) Marmorean. – Marmoră + suf. -iu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
MARMORÍU, -ÍE, marmorii, adj. (Rar) Marmorean. Paloarea cea liniștită și marmorie a feței contrasta cu părul în dezordine. EMINESCU, N. 77. – Variantă: (popular) mărmoríu, -ie adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂRMORÍU, -ÍE adj. v. marmoriu.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
marmoríu (rar) adj. m., f. marmoríe; pl. m. și f. marmoríi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
marmoríu adj. m., f. marmoríe; pl. m. și f. marmoríi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MARMORÍU adj. v. marmorean.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
marmoriu adj. v. MARMOREAN.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MARMORÍU, -ÍE adj. (Neobișnuit) Marmorean (2). Paloarea cea liniștită și marmorie a feței contrasta cu părul în dezordine. EMINESCU, N. 77. - Pl. : marmorii. – Marmoră + suf. -iu.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A108) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A108) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
marmoriu, marmorieadjectiv
- 1. Marmoreean. DEX '09 DLRLCsinonime: marmoreean
- Paloarea cea liniștită și marmorie a feței contrasta cu părul în dezordine. EMINESCU, N. 77. DLRLC
-
etimologie:
- Marmoră + sufix -iu. DEX '98 DEX '09