MARÍE marii s. f. (Inv.) 1. (Urmat de un adj. pos. sau de un pron. pers.) Termen de reverentza la adresa unui monarh a unui domnitor a unui boier etc.; inaltzime domnie maiestate. 2. Situatzie inalta rang demnitate putere. ♦ Slava onoare cinste glorie. 3. Ingamfare trufie mandrie fala. Mare¹ + suf. ie.

marie¹ sf [At: PSALT. HUR. 23^r/2 / Pl: ~ii / E: mari¹ + ie] 14 (Inv) Marime (1 46). 5 (Ivp; urmat de aps sau pps) Termen de reverentza pentru o persoana de rang inalt mai ales pentru un domnitor Si: domnie inaltzime maiestate (irg) marire (17) (ivr) marime (9). 6 (Inv) Splendoare. 7 (Bis) Slava. 8 (Inv) Ingamfare. 9 (Inv) Generozitate.

marie² sf [At: MARIAN INS. 106 / Pl: ~ii / E: Maria] 1 (Ent; Buc; Trs; shic ~iapopei) Buburuza (Coccinella septempunctata). 2 (Mol; art.) Hora nedefinita mai indeaproape. 3 (Mol; art.) Melodie dupa care se executa maria (2).

MARÍE marii s. f. (Inv.) 1. (Urmat de un adj. pos. sau de un pron. pers.) Termen de reverentza la adresa unui monarh a unui domnitor a unui boier etc.; inaltzime domnie maiestate. 2. Situatzie inalta rang demnitate putere. ♦ Slava onoare cinste glorie. 3. Ingamfare trufie mandrie fala. Mare + suf. ie.

MARÍE marii s. f. 1. (In orinduirea feudala shi capitalista; urmat de adj. posesiv «ta» «sa» etc.) Termen de reverentza la adresa unui monarh unui domnitor unui slujbash inalt unui boier. V. inaltzime (5). Sa ne dai un semn shi noua de mila marieitale. EMINESCU O. I 146. Cum vor vedea k mariata vii cu putere indata vor alerga. NEGRUZZI S. I 138. 2. (Invechit) Persoana suspusa. Lau pus imparatul hargat la cai iarashi la acea marie la care fusese el mai inainte. SBIERA P. 73. ◊ Compus: maimarie = shefie conducere. Toiagul de cinste al maimariei. ODOBESCU S. II 513.

MARÍE ~i f. inv. 1) (urmat de un pronume posesiv) Termen reverentzios care era folosit la adresa unei persoane de rang inalt; maiestate. 2) Pozitzie sociala inalta. /a mari + suf. ~ie

marie f. 1. marire; 2. titlu dat odinioara Domnilor romani shi fiilor lor: Maria ta!

maríe f. (d. mare). Vechĭ. Azĭ pop. Marime marire glorie maĭestate (intrebuintzat k titlu suveranilor): Maria Sa domnu regele imparatu.

maríe (inv.) s. f. art. maría g.d. art. maríei; pl. maríi art. maríile

maríe s. f. art. maría g.d. art. maríei pl. maríi art. maríile

!María Sa (inv.) loc. pr. g.d. Maríei Sále; pl. Maríile Lor

!María Ta (inv.) loc. pr. g.d. Maríei Tále

!María Voástra (inv.) loc. pr. g.d. Maríei Voástre

Maríile Voástre (inv.) loc. pr.

María ta (sa voástra) s. f. art. + adj. g.d. Maríei tále (sále voástre); pl. Maríile voástre

Maríile lor s.f. pl. art. + pr. g.d. Maríilor lor

MARÍE s. (mai ales art.) domnie inaltzime maiestate (inv.) marime marire. (~ sa nu va poate primi.)

MARÍE s. v. arogantza bouldomnului boulluidumnezeu buburuza cinste cinstire dimensiune elogiu fala fortza fudulie glorie grandoare infatuare intensitate infumurare ingamfare lauda maretzie marime marire masura mandrie omagiu orgoliu preamarire preaslavire proportzie proslavire putere semetzie slava slavire splendoare stralucire tarie trufie vacadomnului vanitate.

MARIE s. domnie inaltzime maiestate (inv.) marime marire. (~ sa nu va poate primi.)

marie s. v. AROGANTZA. BOULDOMNULUI. BOULLUIDUMNEZEU. BUBURUZA. CINSTE. CINSTIRE. DIMENSIUNE. ELOGIU. FALA. FORTZA. FUDULIE. GLORIE. GRANDOARE. INFATUARE. INTENSITATE. INFUMURARE. INGIMFARE. LAUDA. MARETZIE. MARIME. MARIRE. MASURA. MINDRIE. OMAGIU. ORGOLIU. PREAMARIRE. PREASLAVIRE. PROPORTZIE. PROSLAVIRE. PUTERE. SEMETZIE. SLAVA. SLAVIRE. SPLENDOARE. STRALUCIRE. TARIE. TRUFIE. VACADOMNULUI. VANITATE.

MARIAPÓPII s. v. bouldomnului boulluidumnezeu buburuza vacadomnului.

mariapopii s. v. BOULDOMNULUI. BOULLUIDUMNEZEU. BUBURUZA. VACADOMNULUI.

cacalau Maria ta expr. (vulg.) v. cacalau

MARÍE² s. f. 1. (Entom ; prin Bucov. shi Transilv. ; shi in sintagma maria popei MARIAN INS. 106) Buburuza (Coccinella septempunctata). Cf. MARIAN INS. 107. Buburuza. . . are o multzime de nume printre care cele mai raspindite sint vacadomnului. . . shi maria (mariutzapopii). PAMFILE j. II 92. 2. (Art. ; prin Mold.) Numele unei hore. Cf. VARONE D. 114 H X 426. Pl.: marii. Cf. n. pr. M a r i a.

MARÍE¹ s. f. Rezultatul actziunii de a (s e) m a r i¹. I. (Invechit rar ; cu sens dimensional) Marime (I). Deaca se vazu Roman sosit intru atita marie de imparatzie multa barbatzie arata. MOXA 398/35. II. (Cu sens calitativ shi intensiv) 1. (Invechit) Marime (IV 1). Vazu robul nevoia k intzelease mariia datoriei. CORESI EV. 283. Un dar al lui Dumnezeu caruia nimenea nui poate sai numere mariia. GAVRIL NIF. 4/9. 2. (Invechit) Marime (IV 2). Dupa marirea (mariia C² H) susioareei tale invie fiii omoritzi. PSALT. 164. Totzi intzeleasera shi vazura. . . mariia duhului sfint. CORESI EV. 91 cf. id. l. 456/17. Cu ce marie shi puteare au zdrobit iadul shau biruit diavolul. VARLAAM C. 126. III. (Cu sens calitativ) 1. (Invechit shi popular) Marime (IV 3). Sa nu pizmim shi sa cautam mai mare marie. CORESI EV. 92 cf. 71 91 202. SHil puse el in a dereapta in ceri prespre toate mariile shi puterile. id. l. 415/11 cf. SBIERA P. 73. 2. (Invechit shi popular ; adesea urmat de un adj. pos. sau de un pron. pers.) Termen de reverentza pentru o persoana de rang inalt mai ales pentru un domnitor ; inaltzime maiestate domnie (invechit shi regional) marire (IV 4) (invechit rar) marime (IV 4). Tiparita aceasta sfinta carte. . . in anii shi in zilele mariei lu Batar Crishtov. CORESI EV. 1. Mariia lu Ghesti Freontzi fu cu tot agiutoriul. PALIA (1 581) ap. GCR I 38/1. Datuneau mariia sa Moisei Moghila voievod satele shi ocinele sal[e] (a. 1 631). GCR I 75/24 cf. 103/30 104/39 105/4 119/20 124/29. Sa tzii tzara mariei tale aparinduo de pizmashi. N. TEST. (1 648) [prefatza] 3^v/14. Intracela chip shi mariia ta milostive d[oa]mne te nevoieshti pentru tzara mariii tale. DOSOFTEI ap. GCR 1 240/9. Iara mariia ta pre acesta la puteare d[o]mneasca lai ridicat. BIBLIA (1 688) [prefatza] 7/39 cf. [prefatza] 6/52. Mariia sa este imparat shi este un lucru foarte cu grija sa nu cadza la vro primejdie. NECULCE L. 237 cf. GCR I 290/31 336/19 340/26. Vorbind in taina cu maria sa iam zis cum k ma las de vladicie. ANTiM P. XXIII cf. XXIV XXVI. Vladicul acesta. . . poftea sai zica maria ta. SHINCAI HR. III 199/34. Copiii mariei tale sint frumoshi shi tineri. NEGRUZZI S. I 146 cf. 138. Am o scrisoare de la tata catre prea cinstitul shi de bun neam obraz al mariei voastre. FILIMON O. I 100 cf. ALECSANDRI T. II 171. Sa ne dai un semn si noua de mila mariei tale. EMINESCU O. I 146. Poate nitzi da shi ceva udeala maria ta zise Setila. CREANGA P. 257 cf. id. A. 108 ISPIRESCU L. 27. Maria ta Nu te supara Ci fii bun a neasculta. TEODORESCU P. P. 184. Domnule maria ta Mai lungeshtemi viatza. JARNIKBIRSEANU D. 499. Maria ta mai des cu paharul shi mai rar cu birul. ZANNE P. RV 439 cf. 438. 3. (Invechit) Marire (IV 6). Cf. PSALT. 299. [Ade]var nespus iaste fratzilor mariia shi bunatatea aceshtii dzi k nime nu poate spune darul aceshtii taine. COD. TOD. 191 cf. 193. Unii k aceia carii imbogatzesc cu lacomie din munca altora vrind sa inaltze la marie casele sale. VARLAAM C. 310. ♦ (In limbajul bisericesc) Slava onoare cinste glorie. Aducetzi D[o]m[nu]lui marie. PSALT. HUR. 23^r/2. Tu Doamne agiutoriul mieu eshti mariia (s l a v a C H D) mea shi inraltzarea capului mieu. PSALT. 3 cf. 9 48. Unuia prea intzeleptul Domnul spasitoriul nostru slava shi mariia (cca 1 569). GCR I 12/28. Nu iaste amu marie putzina k ziditoriul cunoscut sa fie. CORESI EV. 169 cf. 4 228 id. L. 552/18. K aceluiai iaste mariia in veciia vecilor nesfarshit (a. 1 642). GCR I 97/8. SHi iau asuprit imbracatzi intratita podoaba shi framseatze shi intratita marie shi cinste carea omul nu poate sa o spuie. VARLAAM C. 24. 4. (Invechit) Ingimfare trufie mindrie fala fudulie maretzie (2) (invechit shi popular) marire (IV 6). Prinshi vor fi in mariile (t r u f i i l e C² t r u f i i a D) sale shi de blastemi shi menciuri. PSALT. 113 cf. GCR I 4/33. Ce cit iaste de rea mariia shi preainaltzarea atit e de buna shi cairea shi smerenia. CORESI EV. 14 cf. 12 52 198. Ce iaste naravul dracului? mariile shi saltaturile shi zbiaretele (cca 1 600). CUV. D. BATR. II 227/10 cf. COD. TOD. 224. Direptate creshtineasca nu veri afla ce marie desharta shi mindrie. VARLAAM C. 255. 5. (Invechit rar) Marinimie generozitate bunatate. Miluiashtema Dumnedzeu dupa mare mila a ta (mariia d o m n i e i t a l e H). PSALT. 98. Pl.: marii. Mari¹ + suf. ie.