mar² [At: ST. LEX. 173r/16 / V: (reg) mara sf mer (nob) meara sf / Pl: mere / E: ml melum] 1 sm (Bot) Fruct al marului¹ (1). 2 av (Ie) A bate (sau a face) ~ sau a lasa (batut) ~ A bate foarte tare pe cineva. 3 sm (Is) ~ul discordiei Obiect al neintzelegrii sau dushmaniei dintre mai multe persoane. 4 sm (Is) ~ul lui Adam Parte proeminenta a zgarciului tiroidian vizibila la barbatzi in partea anterioara a gatului Si: (pop) nodulgatului. 5 sm (Ivr; is) Merele obrazului Pometzi ai obrajilor. 6 sm (Ban; is) ~ul palmei (sau de la palma) Podul palmei. 7 sm (Reg; ic) ~ de pamant Cartof. 8 sm (Bot; reg; ic) ~depamant Nap porcesc (Helianthus tuberosus). 9 sm (Bot; reg; ic) ~gutuie Gutuie. 10 sm (Bot; reg; ic) ~paradis Roshie. 11 sm (Bot; reg; ic) ~detzitron Lamaie. 12 sm (Bot; reg; ic) destejar Gogoashaderistic. 13 sm (Reg; is) dea ~ul putred ~ sub caciula Diferite jocuri de copii care se joaca cu mere² (1).

MAR² mere s. n. 1. Fructul marului¹. SHi dea soarelui caldura Voi fi roshie k marul. EMINESCU O. I 55. Fetele tinere ivesc fetzele rumene k marul prin obloanele deschise. id. N. 51. Cu mindra deacum un an Dintrun mar ma saturam. JARNÍKBIRSEANU D. 155. Merele putrede strica shi pe cele bune (= exemplele rele exercita o influentza daunatoare). Marul nu cade departe de pom (= copilul seamana cu parintzii sai). ◊ Marul discordiei v. discordie. ◊ Expr. A bate (sau a lasa) mar (pe cineva) = a bate rau (pe cineva). Fira a fost luata de mama ei shi batuta acasa mar. PAS Z. I 125. Lipseshti deaice Catzi sar in par SHi te bat mar. ALECSANDRI T. I 111. Ial cu miinile de par sal pisez sa tzil las mar. PANN P. V. I 113. ◊ Specii: mar cretzesc v. cretzesc; mar domnesc v. domnesc; mar dulce v. dulce; mar paduretz v. paduretz. ◊ Compus: (regional) margutui = gutui. Vino mindran deal la vii Sa mincam meregutui. JARNÍKBIRSEANU D. 162. 2. (Anat.; in expr.) Marul lui Adam = partea proeminenta a zgirciului tiroidian; nodul gitului.

MAR² mére n. Fruct al marului. Mere varatice. Mere tomnatice. ◊ A bate ~ (pe cineva) a bate foarte tare (pe cineva). ~ul lui Adam nodul gatului. ~ul discordiei cauza neintzelegerii. Din afara ~ frumos shinauntru gaunos se spune pentru a atrage atentzia asupra faptului k aparentzele pot fi inshelatoare. /<lat. melum

2) mar n. pl. mere (din mer cum zic pina azĭ Mrom. d. lat. pop. mêlum cl. málum vgr. mélon dor. málon; it. mela). Fructu maruluĭ de forma sferica turtita: mere paduretze cretzeshtĭ domneshtĭ. Maru luĭ Adam proeminentza care se afla la gitu omuluĭ supt gusha shi care e formata de cartilaginea tiroida. Maru lupuluĭ 1. rasfug dalac 2. curcubetzica. Adv. A bate pe cineva mar al pĭersica al bate raŭ (cu vinataĭ k pe coaja maruluĭ lovit). A fi satul k de mere acre a fi foarte plictisit de ceva. SHi mara pl. mere (Ban.).

mer² sn vz mar²

mére pl. d. mar 2.

+mar¹ (fam.) adv. (a bate ~)

mar² (fruct) s. n. pl. mére

mar (fruct) s. n. pl. mére

MAR s. v. cartof.

mar s. v. CARTOF.

MARULLUIADÁM s. (ANAT.) (pop.) nodul gatului.

MARULLUIADAM s. (ANAT.) (pop.) nodul gitului.

AB OVO USQUE AD MALA (lat.) de la oua (pana) la mere De la inceput pana la sfarshit. Romanii incepeau pranzul cu oua shi il terminau cu mere.

POIANA MARULUI 1. Muntzii Poiana Marului subunitate a mtzilor Pershani situata la S de pasul Vladeni. Alcatuitzi din shisturi cristaline shi calcare prezinta in general culmi netede (nivelate de suprafatza de eroziune Poiana Marului la 9001.000 m alt.) dominate la E de Magura Codlei (1.292 m alt.). Versantzii sunt impaduritzi iar culmile netede sunt utilizate agricol. 2. Com. in jud. Brashov situata in mtzii Pershani la V de Magura Codlei pe cursul superior al raului SHercaia; 3.504 loc. (2003). Satele alcatuitoare sunt localizate in mici depresiuni (ex. SHinca Noua) sau in mici bazinete ori risipite pe culmile netede adesea la 9001.000 m alt. (satele P.M. shi Holbav). Preparate din carne. Biserica din lemn (1761) in satul SHinca Noua shi biserica Nashterea Sf. Ioan BotezatorulBrancoveanu (1700) in satul P.M. 3. V. Zavoi. 4. Manastirea ~ V. Jitia.

ARISTOLOCHIA L. MARUL LUPULUI fam. Aristolochiaceae. Gen originar din zonele continentale shi calde ale globului cca 298 specii erbacee sau arbushti cu tulpini volubile. Flori (perigonul la baza umflat este cilindric rotund sau oblong spre virf gituit incovoiat sau indoit cu marginea largita lobata sau k o limbutza latzita 6 stamine rar 410 sau mai multe filamentele shi anterele lipite de stil ovar cu 6 rar 4 loji) verzi galbene sau patate singulare. Frunze alterne nedentate simple sau cu 35 lobi reniforme ovate cordatovate nervate. Fruct capsula cu multe semintze.

MALUS Mill. MAR fam. Rosaceae. Gen originar din Europa Asia shi America 30 specii arbushti shi arbori rezistentzi la seceta shi ger. Flori (5 petale mai lungi decit sepalele 5 sepale cca 1520 stamine antere galbene 35 stile unite la baza ovar cu cite 2 semintze 5 loji) in raceme umbelate pedunculate. infloresc majoritatea primavara. Fruct carnos (poama). Frunze caduce simple alterne serate sau lobate insotzite de stipele.

NICANDRA Adans. MARUL DE PERU fam SoLanaceas. Gen cu o singura specie in Peru: Nicandra physalodes (L.) Gaerln. Anuala erbacee erecta cca 090 m inallime bogat ramificata. Flori (5 sepale 5 stamine ovar cu 35 loji) mari albastre campanulate solitare. Infloreshte varatoamna. Fructe in forma de mere mici. Frunze dentate cerate.

Ab ovo usque ad mala (lat. „De la ou pina la mere”) Horatziu Satire I 3 6. SHtiind k la romani prinzul incepea cu oua shi se termina cu mere formula horatziana inseamna: De la inceput pina la sfirshit de la un capat la altul sau de la A la Zet. Vezi shi expresia: De la alfa la omega. LIT.

mar mere s. n. 1. san mic de femeie shi ferm. 2. (mar.) varful catargului.

mere pere shi bretele expr. (glum.) san de femeie de dimensiuni mici medii shi mari.

mere de shosea expr. (glum.) balega de cal.

MAR² s. n. I. (Bot.) 1. Fructul marului¹ (1). K iaste un feal de meare pline de simburi. ST. LEX. 173^r/16. Un mar au dus lui (a. 1 713). GCR II 2/32. Unde tzii marul care tzi lam trimis? ... Lam mancat (a. 1 760). id. ib. 73/36 cf. 97/21. Se afla shi roade. . . pere mere (a. 1 793). URICARIUL VI 168/6. Trei pazitori. . . pazea cu privire A merelor rumenire. BARAC ap. GCR II 174/24. Uscarea merelor. . . pentru. . . iarna. PAMFILE I. C. 239 cf. 445. Iau cite un cosh cu nuci ori cu mere. . . pe cari le impart copiilor. id. S. T. 64. Pe o banda rulanta se scurg necontenit merele. SCINTEIA 1 953 nr. 2 820. Dashai rindul fetelor Cumui rindul merelor; Pinas mere mititele Stau in creanga faloshele. JARNIKBIRSEANU D. 428 cf. SHEZ. I 128 II 197 III 13. Anu asta so facut putzine miera. ALR II 3 018/2. Merele se strica unul de la altul sau merele putrede strica pe cele bune. ZANNE P. I 215 cf. 216. Merele frumoase adeseas verma noase sau din afara mar frumos shinlauntru gaunos (= aparentzele inshala). Cf. id. ib. 215. Ia picat marun mina shi nu shtie cum sal duca la gura sau nul taie capul nici cit doua mere degerate se spune despre un om prost. Cf. id. ib. II 37 PAMFILE J. II153. Marul nu cade departe de pom (= copilul seamana cu parintzii). Cf. ZANNE P. I 216. Cind o face plopul mere shi tinjala viorele (= niciodata) id. ib. 257. ◊ (K termen de comparatzie) Si dea soarelui caldura Voi fi roshie k marul EMINESCU O. I 55. Fetele tinere ivesc fetzele rumene k marul prin obloanele deschise. id. N. 51. Eram sanatos k marul. RETEGANUL P. I 24. Dute bade sanatos K un trandafir frumos K un mar putregaios Ce pica jos shi putrezeshte Nimanui nu trebuieshte. SHEZ. I 9. ◊ (Cu determinari care indica specia) Mere albe de vara mere albutze mere ariushi mere de ale aurului mere de aur mere barze mere badeshti mere balatzeshti mere banceshti mere beci mere blajeshti mere bocane mere bolunde mere bostacanoase mere bostaneshti mere botanice mere botuoii mere bulzaneshti mere bulzeshtene mere bunebrut mere burdaie mere busuioace mere buturetze mere calugareshti mere carigate mere carigoase mere de ceapa mere cepeshti mere cernite mere cisnadeshti mere cíneshti mere clocotici mere coacaza mere coadeshe mere cocane mere cocoshete mere codeshti mere colnice mere crecineshti mere cretzeshti mere cucurbetaritze mere culduci mere domneshti mere de dulcetzi mere domnicele mere dulci mere dulci neultuite mere dulci domnicele mere dulcii mere dulcutze mere dumitreshti mere fainoase mere fontoshe mere furnicareshti mere geogeneshti merede gheatza mere ghetzoase mere giurgeneshti mere de glaja mere grase mere granitzareshti mere gurguieshti mere gurguiete mere gushate mere hatzegane mere hilertzi mere iepureshti mere iernatece mere ionatane mere incenushate mere indungate mere jujineshti mere ledere mere lesheshti mere luncaneshti mere lunguretze mere lupeshti mere malaietze mere de matasa mere mazaratece mere merineshti mere mistretz mere mocaneshti mere motroane mere munteneshti mere munteneshti rotunde shi coadishe mere mustoase mere mushcataritz mere mushcotai mere nevesteshti mere noroance mere oarzane mere orasheneshti mere orzeshti mere orzii mere panabrici mere paradise mere parishi (sau parishe) mere parmen mere pashtile mere patulate mere paradai mere patate mere patule mere pere mere pestritze mere pietroase mere pietrushele mere piparate mere plotogoase mere pogaci mere poinice mere popeshti mere posade mere posapete mere posmagele mere raducaneshti mere rapanoase mere riioase mere rincede mere roshii mere roshioare mere roshiutza mere rotate mere rotilate mere rotilate rotunde mere rotoghele mere rotunjoare mere de sada mere sarbede mere salcii mere de samintza mere sanasa mere savaieshti mere scortzoase mere simzeneshti mere sterpe mere strugurii mere sunatoare mere sure mere shiculane mere tari mere tamasheshti mere tirchishetafle mere tirole mere de toamna mere tomaieshti mere tomnatice mere trotush mere tufoase mere turtishe mere tzarceshti mere tziganeshti mere de ultoaie mere ungureshti mere unse mere urdashe mere urseshti mere de vara mere varatice mere vargate mere verishoare mere verzi mere verzi de iarna mere vieshti mere vinete mere vinoase mere vioase mere voievodeshti mere zmeure. ◊ Mar paduretz v. p a d u r e tz. Mar dulce v. d u l c e. ❖ Expr. (Adverbial) A bate (sau a face pe cineva) mar sau a lasa (pe cineva batut) mar = a bate foarte tare (pe cineva). Sa tzil calc eu supt picioare Sal pisez sa tzil las mar. PANN P. V. I 113/25. Lipseshti deaice Catzi sar de par SHi te bat mar. ALECSANDRI T. 393. Lau lasat mar shi sau dus fiecare la treaba sa. CARAGIALE O. IV 162. Domnul Nae batut mar scapa din miinile lui. DR. IV 731. Ishi zise car fi trebuit sal bata mar pe Baciu. REBREANU I. 278. Fira a fost luata de mama ei shi batuta acasa mar. PAS Z. I 125 cf. CIAUSHANU GL. com. din PIATRA NEAMTZ. Marul discordiei = pricina obiectul neintzelegerii sau dushmaniei dintre mai multe persoane. DICTZ. Marul lui Adam = partea proeminenta a zgirciului tiroidian vizibila la barbatzi in partea anterioara a gitului ; (popular) nodul gitului. Cf. LB BIANU D. S. 409. In acest git firav marul lui Adam facea mishcari convulsive k o fiintza cu viatza proprie. SADOVEANU O. XI 448. Buzele groase ale lui Traian albisera shi marul lui Adam i se urca shi cobora spasmodic. T. POPOVICI SE. 22 cf. PAMFILE J. I 137. (Invechit shi regional) Merele obrazului umerii obrajilor ; pometzii. Lungaretz la merile obrazului. DOSOFTEI ap. TDRG cf. MARIAN NA. 55 ALRT II 25. (Prin Ban.) Maru palmei (sau de la palma) = podul palmei. ALR II 2 176/29 cf. 2 176/36. 2. (Regional de obicei in sintagma mar de pamint.) Cartof. Cartoflele vor trebui prashite mai totdeauna de 2 ori in aceasta luna iar moshinoaiele se fac cind incep a se intinde vitzele care sa fac merile de pamint. I. IONESCU C. 102/25 cf. BIANU D. S. 142 DR. V 561. Barabulele se mai numesc la romani: cartofi . . . napi de pamint alune de pamint mere pere boabe. SHEZ. IV 44. 3. C o m p u s e: (regional) mardepamint = nap porcesc (Helianthus tuberosus). Cf. LB BRANDZA FL. 272 PANTZU PL. ; margutuie = gutuie. Vino mindran deal la vii Sa mincam meregutui. JARNIKBIRSEANU D. 162 ; marparadis = roshie. Cf. POLIZU ; mardetzitron = lamiie. ARH. SOM. XXIII 462 ; mardestejar = gogoashaderistic. Felul cum va fi vremea peste an se poate afla shi dupa viermele care de obicei se afla in merele sau gogoasheledestejar. PAMFILE S. T. 44. II. (De obicei art. ; shi in sintagmele deamarul putred. H II 32 IV 159 mar sub caciula PAMFILE J. II 119) Numele a diferite jocuri de copii care se joaca cu mere² (I 1). Cf. PAMFILE J. I 59 II 96 119. Pl.: mere. SHi: (regional) mára (TDRG LEXIC REG. 54) s. f. mer (DR. VIII 32) s. n. (neob shnuit) meára (COSTINESCU) s. f. Lat. melum.