mar¹ sm [At: ST. LEX. 17574 / Pl: meri / E: ml melus] (Bot) 1 Pom din familia rozaceelor cu frunze ovale paroase cu flori albetrandafirii cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus malus). 2 (Fam; ilav) De florile ~ului Fara rost. 3 (Ial) Fara un scop anumit. 4 (Rar; ie) A trai k in flori de ~ A duce o viatza fericita lipsita de griji. 5 (Pop; is) ~ul mirelui (sau de la nunta) Creanga de mar impodobita cu turte mere etc. 6 (Pex; ias) Colac mare impodobit cu mere care se face la tzara la nunta shi se aduce in biserica pentru a fi sfintzit de preot. 7 (Is) ~ul de cununie Creanga de mar impodobita cu daruri pentru sarbatorirea unui an de la cununie. 8 (Bot; reg; ic) ~auriu Bulbuci (Trollius europaeus). 9 (Bot; reg; ic) ~ulcucului Iarbadelungoare (Lysimachia punctata). 10 (Bot; reg; ic) ~gutui Gutui (Cydonia vulgaris). 11 (Bot; reg; ic) ~ulporcului Ciumafaie (Datura stramonium). 12 (Bot; reg; ic) ~ul strigoiului Strigoaie (Veratrum album). 13 (Trs; ic) ~ullupului Planta cu flori galbene dispuse in fascicule la subsuoara frunzelor cu fructul o capsula in forma de para Si: (reg) remf (Aristolochia clematitis). 14 (Bot; reg; iae) Omag (Aconitum napellus). 15 (Bot; reg; iae) Dalac (Paris quadrifolia). 16 (Bot; reg; iae) Iarbafiarelor (Vincetoxium officinale).

MAR¹ meri s. m. Pom din familia rozaceelor cu frunze ovale paroase shi cu flori albetrandafirii care se cultiva pentru fructele sale comestibile; creshte shi in stare salbatica prin paduri (Pirus malus). Marul ma primit intinzindumi spre imbratzishare crengi fara frunzish. C. PETRESCU S. 14. Se pierde in gradina printre merii infloritzi. BASSARABESCU V. 26. Frunza verdea marului Nu crede feciorului. JÁRNIKBIRSEANU D. 276. ◊ Loc. adv. De florile marului = degeaba fara rost fara scop. Nu se poate sa mi se fi zis de florile marului sa pastrez aceste oscioare. ISPIRESCU E. 59.

MAR¹ meri m. Pom fructifer din familia rozaceelor cu flori albetrandafirii shi fructe comestibile. * ~ paduretz mar salbatic cu fructe mici shi foarte acre. De florile ~ului fara nici un rost; in zadar. A trai k in flori de ~ a fi fericit. /<lat. melus

mar m. (pl. meri) pom ale carui roade sunt bune de mancate (Pirus malus); de florile marului in zadar fara folos. ║ n. (pl. mere) poama rotunda shi plina de samburi a marului: merele cretzeshti shi domneshti sunt foarte gustoase; marul lupului aconit. [Lat. vulg. MELUM = clasic malum]. ║ adv. k un mar: a fost batut mar.

1) mar m. pl. merĭ (lat. pop. melus cl. malus; it. melo). Pomu care produce mere (pirus malus saŭ malus communis). De florile maruluĭ saŭ cuculuĭ in zadar fara folos: a munci de florile maruluĭ.

merĭ pl. d. mar 1.

+mar¹ (fam.) adv. (a bate ~)

mar¹ (pom) s. m. pl. meri

mar (pom) s. m. pl. meri

mar (meri) s. m. Arbore fructifer (Pirus malus). Megl. mr. istr. mer. Lat. melus in loc de malus cf. gr. μῆλον (Densusianu Hlr. 71; Pushcariu 1023; CandreaDens. 1048; REW 5272; MeyerLübke Ital. Gr. 27; Rosetti I 57) cf. alb. moljë (Philippide II 647) it. melo. Der. mar s. n.; mere s. f. pl. (Banat fructe); merishor (var. merishoara) s. m. (arbust; Pirus baccata; afin Vaccinum vitas idaea); merar s. m. (vinzator de mere); meret s. n. (livada de meri); merish s. n. (livada cu meri); meriu adj. (verde k marul).

mar meri s.m. (bot.) Arbore fructifer (Malus pumila). Maramureshul „dispune de o varietate aleasa shi o cantitate enorma de fructe atunci cand e an fructifer. Inainte de razboi (1918) numeroase pietze din orashele Europei centrale k shi cele din Viena erau alimentate cu fructele Maramureshului shi anume cu mere shi pere” (Papahagi 1925: 98). Fructele se consumau crude dar shi uscate. Coaja shi frunzele de mar se foloseau la prepararea vopselelor (galben roshu shi negru). Utilizat shi in magia erotica: „Mancand un mar daca gaseshti in el noua samburi i pui sub perina shi vezi cu cine te casatoreshti” (Calendar 1980: 36). ♦ (med. pop.) Tonic muscular diuretic depurativ racoritor gastric laxativ etc. (Dumitru 1992: 159). Lat. pop. melus in loc de malus (SHaineanu Scriban; Pushcariu CDDE Rosetti cf. DER; DEX MDA).

ARISTOLOCHIA L. MARUL LUPULUI fam. Aristolochiaceae. Gen originar din zonele continentale shi calde ale globului cca 298 specii erbacee sau arbushti cu tulpini volubile. Flori (perigonul la baza umflat este cilindric rotund sau oblong spre virf gituit incovoiat sau indoit cu marginea largita lobata sau k o limbutza latzita 6 stamine rar 410 sau mai multe filamentele shi anterele lipite de stil ovar cu 6 rar 4 loji) verzi galbene sau patate singulare. Frunze alterne nedentate simple sau cu 35 lobi reniforme ovate cordatovate nervate. Fruct capsula cu multe semintze.

MALUS Mill. MAR fam. Rosaceae. Gen originar din Europa Asia shi America 30 specii arbushti shi arbori rezistentzi la seceta shi ger. Flori (5 petale mai lungi decit sepalele 5 sepale cca 1520 stamine antere galbene 35 stile unite la baza ovar cu cite 2 semintze 5 loji) in raceme umbelate pedunculate. infloresc majoritatea primavara. Fruct carnos (poama). Frunze caduce simple alterne serate sau lobate insotzite de stipele.

NICANDRA Adans. MARUL DE PERU fam SoLanaceas. Gen cu o singura specie in Peru: Nicandra physalodes (L.) Gaerln. Anuala erbacee erecta cca 090 m inallime bogat ramificata. Flori (5 sepale 5 stamine ovar cu 35 loji) mari albastre campanulate solitare. Infloreshte varatoamna. Fructe in forma de mere mici. Frunze dentate cerate.

a bate mar expr. a bate foarte rau.

de florile cucului / marului expr. 1. de placere. 2. fara motiv.

MAR¹ s. m. (Bot.) 1. Pom din familia rozaceelor cu frunze ovale paroase cu flori albetrandafirii cultivat pentru fructele lui comestibile (Pirus málus). Lemn de mar. ST. LEX. 175^r/4. Am vindut o vie. . . cu meri shi cu nuci shi cu cireshi (a. 1 686). URICARIUL XXV 278 cf. ANON. CAR. LEX. MARS. 226. Lemnul marului (a. 1 705). GCR I 356/31 cf. MAN GÖTT. Unde ma ducetzi acum?. . . In gradina supt mar! DRAGHICI R. 83/9. Lumina semprashtie in pinza luminoasa Pe merii plini cu floaren gradinile adinci. EMINESCU O. IV 83. Se jupoaie cu cutzitul coaja de pe ramurile mai groase ale merilor mai tineri pina cind se da de albushul marului. PAMFILELUPESCU CROM. 30. In umbra celor trei meri batrini din gradinitza. REBREANU I. 41. Marul ma primit intinzindumi spre imbratzishare crengi fara frunzish. C. PETRESCU S. 14. Se pierde in gradina printre merii infloritzi. BASSARABESCU V. 26. Se cernea o linishte dulce din cer printre frunzishurile merilor. SADOVEANU O. V 618. Merii shi perii gradinilor sint plini de cintecul pasarilor. V. ROM. februarie 1 954 301. Frunza Verdea marului Nu crede feciorului. JARNIKBIRSEANU D. 276 cf. 406. Florile dalbe Ler de mar. TEODORESCU P. P. 54. SHapoi frunza marule Ieman bratze dorule. SHEZ. I 165 cf. 166 III 63 PAMFILE CR. 78 86 87 90. ◊ (Cu determinari care indica specia) Mar alb mar calugaresc mar carigatzel mar ciresh mar cretz mar cretzesc mar domnesc mar mistretz mar mustos mar muscatzel mar oarzan mar parmen mar patat mar patul mar patulat mar pitic mar rapanos mar roshior mar rotungior mar salciu mar sunator mar tamiios mar tigvos mar tomnatec mar tziganesc mar vargat etc. ◊ Mar paduretz v. p a d u r e tz. Mar dulce v. d u l c e. ◊ E x p r. De florile marului = fara rost degeaba ; fara un scop anumit. Nu se poate sa mi se fi zis de florile marului sa pastrez aceste oscioare. ISPIRESCU L. 59 cf. id. U. 7 ZANNE P. I 170. Vorbeshte de florile marului. PAMFILE j. I 127. (Rar) A trai k in flori de mar = a duce o viatza fericita lipsita de griji. Cf. ZANNE P. II 781. ◊ (Popular) Marul mirelui sau marul de la nunta = creanga de mar impodobita cu turte mere etc. sau p. e x t. colac mare impodobit cu mere care se face la tara la nunta shi se aduce in biserica pentru a fi sfintzit de preot. Cf. ALRM II/I h 210 ALR II 2 692/130 141. Marul de cununie = creanga de mar impodobita cu daruri pentru sarbatorirea la tzara a unui an de la cununie. Cf. MARIAN NU. 745 DR. RV 827. 2. Compuse: (regional) marauriu = bulbuci (Trollius europaeus). Cf. PANTZU PL. ; marulcucului = iarbadelungoare (Lysimachia punctata). Cf. TDRG PANTZU PL. ; margutui = gutui (Cydonia vulgaris). Facemilash margutui. JARNIKBIRSEANU D. 53. Cinta cucun margutii. RETEGANUL CH. 33 ; marulporcului = ciumafaie (Datura stramonium). Cf. BIANU D. S. PANTZU PL. ; marulstrigoiului = shtirigoaie (Veratrum album). Cf. TDRG ; marullupului = a) (Transilv.) planta cu flori galbene dispuse in fascicule la subsuoara frunzelor cu fructul o capsula in forma de para; (regional) remf (Aristolochia clematitis). Cf. COTEANU PL. 30 N. LEON MED. 36 PANTZU PL. H X 353 420 XII 5 20 ; b) omag (Aconitum napellus). Cf. BIANU D. S. PANTZU PL. ; c) dalac (Paris quadrifolia). Cf. PANTZU PL. CADE. ; d) iarbafiarelor (Vincetoxicum officinale). Cf. BUJOREAN B. L. 384. Prin poienile pline de iarba. . . sus pe undes numai mushuroaie shi marullupului. AGIRBiCEANU S. P. 26. Omagul. . . marullupului. . . (Aconitum napellus) creshte la munte. SHEZ. XV 97. Pl.: meri. Lat. melus.