MANIFÉST A manifeshti ste s. n. adj. 1. S. n. Declaratzie prin care sheful statului guvernul un partid politic o grupare literara etc. ishi fac cunoscute in mod public programul hotararile conceptziile intentziile etc.; text cu contzinut politic raspandit pentru a determina actziuni imediate. 2. Adj. (Adesea adverbial) Vadit clar evident; indiscutabil. ♦ Care a fost declarat exprimat in mod categoric; fatzish. Din lat. manifestum fr. manifeste.

manifest ~a [At: (a. 1703) FN 153 / V: (inv) manef~ / Pl: ~e (inv) ~uri / E: lat manifestum fr manifeste] 1 sn Declaratzie publica scrisa in care se formuleaza un punct de vedere de interes general se face o chemare la o actziune de masa etc. Si: proclamatzie. 2 sn Hartie care este scris un manifest (1) Si: proclamatzie. 3 sn Profesiune de credintza Si: crez. 4 a Evident (1). 5 a Declarat in mod categoric.

MANIFÉST A manifeshti ste s. n. adj. 1. Declaratzie prin care sheful statului guvernul un partid politic o grupare literara etc. ishi face cunoscute in mod public programul hotararile conceptziile intentziile etc.; text cu contzinut politic raspandit pentru a determina actziuni imediate. 2. Adj. (Adesea adverbial) Vadit clar evident; indiscutabil. ♦ Care a fost declarat exprimat in mod categoric; fatzish. Din lat. manifestum fr. manifeste.

MANIFÉST¹ manifeste s. n. Declaratzie scrisa cu contzinut de program prin care un guvern un partid politic o grupare literara etc. ishi fac cunoscute in mod public profesiunea de credintza shi intentziile pentru viitor sau ishi justifica atitudinea din trecut; text cu contzinut politic raspindit pentru a determina actziuni imediate. Manifestul Partidului Comunist. ▭ Scoase manifestul din buzunar shi incepu sal citeasca. DUMITRIU B. F. 12. La 1769 se ivira manifestele imparatesei Rusiei Ecaterina a IIa chemind pe toate popoarele supuse Turciei la arme fagaduindule libertate shi independentza. BALCESCU O. I 85.

MANIFÉST s.n. 1. Declaratzie sau program scris prin care un guvern un suveran un partid politic o grupare literara etc. ishi arata public intentziile sau ishi modifica conduita; text politic raspandit in scop de agitatzie. 2. (Mar.) Document de transport in care se inscriu marfurile incarcate pe o nava. [< fr. manifeste engl. manifest].

MANIFÉST A I. adj. (shi adv.) vadit evident vizibil. II. s. n. 1. declaratzie cu caracter program prin care de un guvern un suveran un partid politic o grupare literara etc. ishi fac cunoscute public intentziile profesiunea de credintza. ◊ text politic raspandit in scop de agitatzie. 2. document de transport in care se inscriu marfurile incarcate pe o nava. ◊ lista a pasagerilor shi bagajelor imbarcate pe o (aero)nava sau alt mijloc de transport. (< fr. manifeste lat. manifestum)

MANIFÉST¹ ~e n. 1) Declaratzie publica solemna prin care un guvern o personalitate sau o grupare politica ishi propune programul sau sau ishi justifica pozitzia sa. 2) Expunere teoretica lansata de o mishcare literara. /<lat. manifestum fr. manifeste corectata

manifest a. invederat notoriu: eroare manifesta ║ n. declaratziune publica facuta de un principe de un general de un guvern.

1) manifést n. pl. e (fr. manifeste it. manifesto). Declaratziune publica scrisa facuta de un suveran un om politic un partid: manifestu duceluĭ de Braunschweig (1792) provoca indignarea Franciiĭ.

manifést² s. n. pl. maniféste

manifést s. n. pl. maniféste

MANIFÉST s. proclamatzie. (~ catre mase.)

MANIFEST s. proclamatzie. (~ catre mase.)

MANIFEST LITERAR (< fr. manifeste littéraire) Scurta scriere cu valoare de document pentru inceputul unui curent sau mishcare literara prin care se afirma o noua conceptzie orientativa a literaturii. Manifestul estetic este socotit k „afirmarea polemica a unei conceptzii noi despre arta practicata indeosebi in cadrul curentelor care sau ridicat impotriva unor mishcari anterioare”. (S. Iosifescu Constructzie shi lectura). Incepind cu prefatza la drama Cromwell de V. Hugo (manifestul romantismului) mishcarile curentele shi shcolile literare urmatoare shiau marcat inceputul prin cite un manifest literar. Prefetzele unor volume (ex. prefatza la volumul Poezii al lui Macedonski) precum shi articolele program ale unor publicatzii (exemplu Dacia literara Introductzia Samanatorul Viatza Romaneasca) au uneori valoare de manifest literar. Alte articole programatice care au avut rol de manifest literar: Logica poeziei de Al. Macedonski pentru simbolism Primele vorbe (Prima verba) de Al. Vlahutza shi Unitzi de G. Coshbuc pentru curentul semanatorist. Ex. „K orishice element realmente vital arta nushi poate avea radacinile decit in viata sa intrupeze viatza sa se adreseze vietzii. Atita vreme cit viatza este o lupta atita vreme cit omenirea intreaga este vrajmashita in doua tabere fundamental adverse cind conflictul dintre ele a atins punctul culminant nu se poate vorbi despre o arta ”pura„ fara preocupari sociale fara atitudini. In asemenea conditzii cei care vor sa trisheze spunind k fac literatura pura fara interes actual cu preocupari ”eterne„ shi ”abstracte„ nu sint decit reprezentantzii in arta ai acelora care sint multzumitzi cu actuala situatzie ai profitorilor. Fixatzi in cealalta parte a baricadei intzelegem sa facem adevarata arta literatura a realitatzii groaznice mascata prin multiplele legende shi teoriile care au dainuit prea mult. Literatura activista literatura critica literatura proletara ishi face prin noi prin ”Bluze albastre„ primii pashi. (”Bluze albastre" Nr. 1 1932)

manifest manifeste s. n. (intl.) recurs.

MANIFÉST A s. n. adj. 1. S. n. Declaratzie publica scrisa in care se formuleaza un punct de vedere de interes general se face o chemare la o actziune (de masa) etc.; text scris raspindit in acest scop; proclamatzie. Un gabinet sa dobindeasca folos pentru ale sale hotariri manefesture spedeluiashte (a. 1703). FN 153. Trimisau craiul shi o carte de se cheama manifest intru care poroncea oshtenilor sa nu faca nimica afara din cale. AXiNTE URICARIUL LET. II 148/15. TZara. . . sau aratat ascultatoare numai la vocea manifestului (a. 1774). URICARIUL I 176 cf. IORGA L. I 133. Rakotzi. . . au dat un manifest in care spunea pricinile shi conditziile supt care se lasa de domnie. SHINCAi HR. III 70/22 cf. 4/33. Manifestul sau fermanul craiului pershilor. MOLNAR I. 297/10 cf. BV III 81 AR (1829) 209¹/1. A Apublicat manifestul de razboi. BARITZIU P. A. I 507 cf. II 376. Manifestul din Petersburg din iulie 1848. ap. GHICA A. 773. Alexandru Ipsilanti insushi era urmat de o tipografie carei multiplica manifestele. OTZETEA T. V. 138. Prin manifeste articole rezolutzii shi hotariri P.C.R. chema la lupta masele muncitoare. CONTEMP. 1953 nr. 357 2/5. Partidul nea insarcinat sa redactam un manifest. BENIUC M. C. i 91. Au fost prinshi cu manifeste comuniste in chimire. CAMILAR N. I 205. Manifestul se ocupa pe larg de ocrotirea vietzii omului shi de avintul maretz care la luat invatzamintul de toate gradele GL 1961 nr. 9 1/3. ♦ Punct de vedere profesiune de credintza; crez. Intrun fel de manifest lingvistic Asachi spunea k foile (ziarele) au menirea de a forma limba. IBRAILEANU SP. CR. 49. Anul 1946 a adus pentru multzi din poetzii noshtri necesitatea unei arte poetice a unui manifest poetic. V. ROM. ianuarie 1954 153. 2. Adj. Vadit clar evident; indiscutabil. Eroarea lor era de la inceput manifesta. MAIORESCU CR. III 142 cf. id. D. I 75. Productziile ei. . . aveau multe calitatzi manifeste care nu leash fi putut tagadui. CARAGIALE O. III 104 cf. id. N. S. 18. Intre lirismul „Hanului Ancutzii” shi intre realismul viguros al autorului lui „lon” diferentzele erau mai mult decit manifeste. PERPESSICIUS M. III 231. Bolnava a prezentat o paralizie manifesta a mushchilor. PARHON O. A. I 153. Formatziile de acest fel (in special nopticica ziulica etc. la care nuantza augmentativa e manifesta) au echivalente. IORDAN STIL. 186. Medicului. . . care da dovada manifesta a lipsei de cunoshtintze shi de capacitate i se poate retrage dreptul de practica. BO 1953 169. ♦ Declarat exprimat in mod categoric; fatzish. Feminitatea. . . devine o insushire creatoare manifesta nu numai in vibratzia femenina. . . dar shi in paza autoarei de a da pe fatza secretul ultim al sufletului femeiesc. IBRAILEANU S. L. 145. Freud distinge intrun vis contzinutul lui latent shi contzinutul lui manifest. VIANU M. 50. Romanul. . . se particularizeaza prin pozitzia manifesta de observator a autorului. GL 1958 nr. 72/1. ◊ (Adverbial) Aceste lamuriri topografice le datoresc chelneritzei care manifest indispusa cam deranjato mi le da scurt. CARAGIALE M. 298. Pl.: (1) manifeste shi (invechit) manifesturi (2) manifeshti ste. SHi: (invechit) manefest (pl. manefesture) s. n. Din lat. (1) manifestum fr. (1 2) manifeste.@