14 definitzii pentru magla

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

magla1 sf [At: SCRIBAN D. / V: ~lu / Pl: ~le / E: pn magia cf ger Mangel] (Reg) 1 Bucata dreptunghiulara de lemn de fag sau de zinc ondulata folosita la spalatul rufelor. 2 (If maglu) Teasc de calcat rufe Si: mangalau.

mangalắŭ n. pl. aĭe mágla shi mígla f. pl.e (ung. mángoló mangorló pol. magla [de unde vine rom. magla]; mrus. magelĭ germ. mangel mlat. manga mangana vfr. mangoneau prashtie: it. mángano prashtie mangalaŭ; ngr. mánganon mangalaŭ d. vgr. mágganon balista pe cilindri. V. mangealic minghinea). Nord. O bucata de lemn crestat orĭ de tabla de zinc undulata de care se freaca rufele la spalat (SHez. 36 12). Un aparat compus din doŭa sulurĭ de lemn care supt apasarea unei greutatzĭ netezeshte rufele puse pe o masa (inlocuit azĭ cu feru de calcat).

1) mígla shi mágla f. pl. e (orig. comuna cu magura k matura d. vsl. metla. D. rom. vine ung. mágla shi máglya morman. Cp. shi cu gilma). Trans. Mold. Gramada morman: migla de oase (Beld. 3943). V. maglash.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

Dictzionare neclasificate

Aceste definitzii pot explica numai anumite intzelesuri ale cuvintelor.

MÁGLA1 s. f. 1. (Prin Mold. Bucov.) Bucata dreptunghiulara de lemn de fag sau de zinc ondulata folosita la spalatul rufelor. Cf. SCRIBAN D. ALR Il/386 LEXIC REG. 104. 2. (Regional; in forma maglu) Teasc de calcat rufe; mangalau (MargineaRadauti). ALR II 3386/386. Pl.: magie. SHi: máglu s. n. Din pol. magła. Cf. germ. M a n g e l.

Intrare: magla
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • magla
  • magla
plural
  • magle
  • maglele
genitiv-dativ singular
  • magle
  • maglei
plural
  • magle
  • maglelor
vocativ singular
plural