magaza sf [At: (a. 1776) URICARIUL, XVI, 228 / V: maaza, maha~, maza / Pl: ~le / E: tc magaza] 1 (Tcî; Mol) Depozit. 2 (Tcî; Mol) Atelier. 3 (Tcî; Mol) Prăvălie. 4 (Reg; îf maza) Colibă de stuf în care se sărează și se păstrează peștele Vz cherhana.

magazá și mahazá f. (turc. pop. [după fr.] maghaza, d. ar. mahzen [cu art. al-mahzen], pl. mehazin, din răd. hazana, de unde și rom. hazna; ngr. magazí, magazés, bg. sîrb. magaza; it. magazzino, fr. magasin, sp. magacen, almagacen, almacen). Vechĭ. Și azĭ în Cov. Depozit de mărfurĭ care se vînd cu toptanu (Beld. 1835). – Și maazá.

MAGAZÁ s. v. depozit, magazie.

magaza s. v. DEPOZIT. MAGAZIE.

MAGAZA s. f. (Turcism învechit, în Mold.) Construcție care servea drept depozit de produse, drept atelier sau prăvălie. V. m a g a z i e. Au dat dumisale Anastasachi Sărdariu, pârcălabul de Galați, o bucată de loc ca să-și facă magazale sau case pe acest loc (a. 1776). URICARIUL, XVI, 228. Să se ia... de toată magazaua mare ce va fi in față, 2 lei (a. 1799). ib. I, 86, cf. XIX, 380. Să-și facă biserică și magazale de lucrat a lor meșteșuguri (a. 1803). ib. IV, 171/19. Magaza la Urechești nu iaste (a. 1807). ap. T. PAPAHAGi, C. L. Case, dughenițe, hanuri, magazale ce era, în tîrgul de iasta parte. BELDIMAN, E. 53/5, cf. id. N. P. II, 159/2. Măsurîndu-se stogurile și la un loc și la altul după trei zile ce se vor clădi pe la poște și la magazale (a. 1822). URICARIUL, V, 177/4, cf. CIHAC, II, 591. ◊ F i g. Socotindu-se Moldavia și Valachia ca o magaza a înaltei mele împărății (a. 1792). ȘIO II_I, 241. ♦ (Regional, în forma maza) Colibă de stuf în care se sărează și se păstrează peștele. V. c h e r h a n a. ANTIPA, p. 784, cf. H XIV 306. - Pl.: magazale. – Și: mahazá (SCRIBAN, D.), maazá (id. ib.), mazá s. f. – Din tc. mağaza.

MAZÁ s. f. v. magaza.