LÚPA lupe s. f. 1. Instrument optic alcatuit dintro lentila convergenta sau dintrun ansamblu convergent de lentile care fiind ashezate in fatza unui obiect dau o imagine marita a acestuia. 2. (Siderurgie) Bucata de otzel buretos amestecat cu zgura obtzinuta prin anumite procedee metalurgice. Din fr. loupe.

lupa¹ sf [At: CDDE / Pl: ~pe / E: lup] (Zlg; rar) 1 Lupoaica (1). 2 Femela de caine ciobanesc.

lupa² sf [At: C. PETRESCU I. II 16 / Pl: ~pe / E: fr loupe rs лупа] 1 Instrument optic alcatuit dintro lentila convergenta sau dintrun ansamblu convergent de lentile care fiind ashezate in fatza unui obiect dau o imagine marita a acestuia. 2 (In siderurgie) Bucata de otzel buretos amestecat cu zgura obtzinuta prin anumite procedee metalurgice. 3 Excrescentza pe trunchiul unor arbori Si: (irg) lupare (2).

LÚPA lupe s. f. 1. Instrument optic alcatuit dintro lentila convergenta sau dintrun ansamblu convergent de lentile care fiind ashezate in fatza unui obiect dau o imagine marita a acestuia. 2. (In siderurgie) Bucata de otzel buretos amestecat cu zgura obtzinuta prin anumite procedee metalurgice. Din fr. loupe.

LÚPA lupe s. f. 1. Instrument optic alcatuit dintro lentila convergenta sau un ansamblu convergent de lentile alipite cu care se observa obiectele de dimensiuni mici ale caror imagini se vad sub un unghi mai mare. Te uitzi la acest lantz de aur cu lupa shi cu mirare bagi de seama k fiecare veriga infatzisheaza un cal alergind. STANCU U.R.S.S. 122. Te apleci sa priveshti cu o lupa deasupra unei palme de pamint. C. PETRESCU I. II 16. 2. (In siderurgie) Bulgare de otzel amestecat cu zgura in stare de pasta obtzinut prin anumite procedee metalurgice; lentila.

LÚPA s.f. 1. Instrument optic format dintro lentila convergenta folosit la examinarea obiectelor foarte mici. 2. (Metal.) Lentila (2). 3. Umflatura aparuta sub piele. ♦ Excrescentza lemnoasa care apare pe trunchiul sau pe crengile arborilor. [< fr. loupe].

LÚPA s. f. 1. instrument optic dintro lentila convergenta servind la examinarea obiectelor de dimensiuni foarte mici a inscriptziilor etc. 2. (metal.) lentila (2). 3. umflatura aparuta sub piele. ◊ excrescentza lemnoasa care apare pe trunchiul sau pe crengile arborilor. (< fr. loupe)

LÚPA ~e f. Instrument optic constand dintro lentila convergenta care formeaza imagini virtuale marite ale obiectelor cercetate. /<fr. loupe

lupa f. 1. crescatura lemnoasa ce rasare pe unii arbori; 2. lentila biconvexa prin care obiectele se vad marinduse.

*lúpa f. pl. e (fr. loupe). Lentila biconvexa intrebuintzata la citit la examinat documentele shi alte lucrurĭ (stofe insecte sh. a.).

lúpa s. f. g.d. art. lúpei; pl. lúpe

lúpa s. f. g.d. art. lúpei; pl. lúpe

lúpa (lupie) adj. (ref. la oi) Cenushie (Georgeoni 1936). Din lup.

lúpa (lupie) adj. (Ref. la oi) Cenushie (Georgeoni 1936). Din lup + a.