7 definiții pentru luntriță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LUNTRÍȚĂ, luntrițe, s. f. (Pop.) Luntrișoară. – Luntre + suf. -iță.
LUNTRÍȚĂ, luntrițe, s. f. (Pop.) Luntrișoară. – Luntre + suf. -iță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
luntriță sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~țe / E: luntre + -iță] 1-2 (Pop; șhp) Luntrișoară (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LUNTRÍȚĂ, luntrițe, s. f. Luntrișoară. Luntrița mea ușoară... val sfîșie, Talaz despică. VĂCĂRESCU, P. 257. Vîlcănaș... În luntriță că intra, Dunărea-n două tăia. TEODORESCU, P. P. 557.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
luntríță s. f., g.-d. art. luntríței; pl. luntríțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
luntríță s. f., g.-d. art. luntríței; pl. luntríțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LUNTRÍȚĂ s. v. luntricică, luntrișoară.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
luntriță s. v. LUNTRICICĂ. LUNTRIȘOARĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
luntriță, luntrițesubstantiv feminin
- 1. Luntricică, luntrișoară. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: luntricică luntrișoară
- Luntrița mea ușoară... val sfîșie, Talaz despică. VĂCĂRESCU, P. 257. DLRLC
- Vîlcănaș... În luntriță că intra, Dunărea-n două tăia. TEODORESCU, P. P. 557. DLRLC
-
etimologie:
- Luntre + sufix -iță. DEX '98 DEX '09