10 definitzii pentru localnic (s.m.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
LOCÁLNIC A localnici ce adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care este din partea locului; care tzine de un anumit loc; local (2). 2. S. m. shi f. Persoana considerata in raport cu localitatea in care traieshte; om din partea locului. Din rus. lokal’nai (dupa derivatele in nic).
LOCÁLNIC A localnici ce adj. s. m. shi f. 1. Adj. Care este din partea locului; care tzine de un anumit loc; local (2). 2. S. m. shi f. Persoana considerata in raport cu localitatea in care traieshte; om din partea locului. Din rus. lokal’nai (dupa derivatele in nic).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
localnic ~a [At: (a. 1785) URICARIUL I 120 / Pl: ~ici ~ice / E: rs локальный] 12 smf a (Persoana) care locuieshte intro anumita regiune Si: local (3). 3 a Care tzine de un anumit loc (79). 4 a Care se refera la un anumit loc (79). 5 a Care este dintrun anumit loc (79). 6 a (Ie) A fi ~ din... A fi originar din...
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
LOCÁLNIC A localnici e s. m. shi f. Persoana din localitate; bashtinash. Localnicii... au venit inarmatzi. CAMILEAR N. I 235. El e singurul localnic care na capatat friguri. NEGRUZZI S. I 318. ◊ (Adjectival) Acel musafir sa nu fie localnic din Bagdad. CARAGIALE O. III 62.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
LOCÁLNIC ~k (~ci ~ce) shi substantival 1) Care tzine de localitatea de locul despre care se vorbeshte; propriu localitatzii locului despre care se vorbeshte. 2) Care ishi trage originea din locul dat; din partea locului. /<rus. lokal’nyi
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
localnic a. local: negustori localnici. ║ m. om din acelash loc.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
*locál a adj. (lat. localis fr. local). Particular unuĭ loc: Romaniĭ respectaŭ religiunea locala a popoarelor cucerite. Med. Marginit la un singur organ: boala locala. Coloarea locala aspectu local semnele (costumele) particulare loculuĭ (saŭ timpuluĭ) intr’o pĭesa teatrala orĭ pictura. S. m. shi f. Persoana locala: ĭam intrebat pe localĭ. S. n. pl. urĭ saŭ shi e. Loc camera saŭ edificiŭ destinat unuĭ scop: localu universitatziĭ din Ĭashĭ. Adv. In mod local. Fals locálnic adj. shi s. (persoana locala).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
locálnic adj. m. s. m. pl. locálnici; adj. f. s. f. locálnica pl. locálnice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
locálnic adj. m. s. m. pl. locálnici; f. sg. locálnica pl. locálnice
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
LOCÁLNIC s. (inv.) patriot. (Intreaba un ~ de pe strada.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
LOCALNIC s. (inv.) patriot. (Intreaba un ~ de pe strada.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
localnic, localnicisubstantiv masculin localnica, localnicesubstantiv feminin
- 1. Persoana considerata in raport cu localitatea in care traieshte; om din partea locului. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: bashtinash patriot
- Localnicii... au venit inarmatzi. CAMILEAR N. I 235. DLRLC
- El e singurul localnic care na capatat friguri. NEGRUZZI S. I 318. DLRLC
-
etimologie:
- lokal’nai (dupa derivatele in nic). DEX '09 DEX '98