livada sf [At: (a. 1684) IORGA S. D. VIII 29 / V: (ivr) lev~ ~de ~die ~vea~ ~vede ~vedie ~vezea / Pl: ~vezi (irg) ~de ~vazi ~vezuri / E: bg ливада ucr левада] 1 (Udp „de” care arata felul specia) Suprafatza de teren plantata cu pomi fructiferi. 2 (SHis ~ de sau cu fan) Intindere de pamant care se lasa sa creasca iarba pentru cosit sau pentru pashunat Si: delnitza (2) faneatza islaz. 3 (Pop) Loc ingradit pe langa casa cultivat cu legume flori etc. Si: gradina (1). 4 (Inv) Pajishte artificiala sau naturala amenajata k loc public de odihna shi agrement Si: parc. 5 (Mun; Trs) Zona inundabila a unei ape curgatoare unde iarba creshte din abundentza. 6 (Olt; Ban) Loc de care sa cosit fanul. 7 (Olt) Portziune de pamant arabil lasata nelucrata shi necultivata Si: parloaga tzelina. 8 (Mun) Padure tanara de tufe Si: branishte (2).

LIVÁDA livezi s. f. 1. Plantatzie de pomi de arbori fructiferi. Imi intorsei ochii spre livada spre shirul perilor incarcatzi de rod. C. PETRESCU S. 178. La nucii din livezi mam dus; Sa vad ce e prin vale. COSHBUC P. II 215. Situatziunea Cotnarului incungiurat de vii livezi shi paduri facea incintatoare vilegiatura. NEGRUZZI S. I 106. 2. Intindere de pamint (uneori in apropierea gospodariei) care de obicei creshte iarba pentru cosit sau pentru pashunat. V. pajishte. Livezi incintatoare care sau sfarimat shi au cazut in chip de flori mii de curcubee. GALACTION O. I 344. Cu brine de aur e bolta incinsa SHi iarba livezilor cinta. GOGA C. P. 84. Cit mac e prin livezi Atitzia ani la miri urez. COSHBUC P. I 59. Varianta: livéde (ISPIRESCU L. 318 POPESCU B. II 18) s. f.

LIVÁDA ~ézi f. 1) Suprafatza de teren plantata cu pomi fructiferi. 2) rar Loc care creshte iarba pentru cosit sau pentru pashunat. /<bulg. livada ucr. levada

livada f. Mold. V. livede.

liváda f. pl. ezĭ (vsl. bg. liváda d. ngr. liváda shi livádi livada; vgr. libás ádos loc umed livada d. libádion picatura izvor leibo torn picur; rus. leváda). Loc plantat cu pomĭ. In Munt. vest livéde pl. ezĭ. Munt. vechĭ shi azĭ Trans. liváde pl. azĭ. In Gorj livada loc de fineatza shi apoĭ de pascut.

livade^[1] sf vz livada corectata

livadie^[1] sf vz livada corectata

liveada sf vz livada

livede sf vz livada

livedie sf vz livada

livezea sf vz livada

livede f. 1. camp de fan; 2. loc plantat cu iarba: livede cu pruni. [Mold. livada = Bulg. LIVADA].

livéde V. livada.

liváda s. f. g.d. art. livézii; pl. livézi

liváda s. f. g.d. art. livézii; pl. livézi

livada

livada vezi.

LIVÁDA s. pomet (inv. shi reg.) sad (reg.) ograda pomaret pomarie pomarishte pomarit (Maram. Transilv. Ban. shi nordul Mold.) rat. (O ~ de pruni.)

LIVADA s. pomet (inv. shi reg.) sad (reg.) ograda pomaret pomarie pomarishte pomarit (Maram. Transilv. Ban. shi nordul Mold.) rit. (O ~ de pruni.)

liváda (livézi) s. f. Imash pashune pajishte. Var. livade (Munt.) livede. Mr. livade. Ngr. λιβάδι(ον) prin intermediul sl. livada (Miklosich Slae. Elem. 28; Miklosich Lexicon 336; Cihac II 174; Pushcariu Lr. 260) cf. v. sb. livada livadije (Berneker 771; Vasmer Gr. 91) bg. sb. cr. livada rus. levada. Der. direct din ngr. (Roesler 571; Murnu 33; Pascu II 58) este shi ea posibila.

„Livada duhovniceasca” v. „Limonariu”.

LIVADA 1. Com. in jud. Arad in Campia Aradului; 3.058 loc. (2000). Statzie de c. f. (in satul L.). Nod rutier. Stul L. este mentzionat documentar in 1553. 2. Com. in jud. Satu Mare situata in Campia Someshului pe raurile Egher shi Racta; 7.038 loc. (2000). Statzie de c. f. (in satul L.). Fabrici de caramida de tricotaje shi conf. Centru de confectzionare manuala a covoarelor shi de prelucr. primara a fructelor. Creshterea bovinelor shi ovinelor. Pomicultura (meri pruni peri). Vestigii din Epoca bronzului. Muzeu etnografic (in satul L.). In satul L. mentzionat documentar in 1270 se afla o biserica reformata construita in 1779 in stil gotic un castel in stil baroc (1760) o biserica romanocatolica cu hramul Descoperirea Sfintei Cruci (1779) shi o biserica ucraineana cu hramul Acoperamantul Maicii Domnului (1700).

LIVEZI 1. Com. in jud. Bacau situata in depr. TazlauCashin pe raul Tazlau; 5.375 loc. (2000). In satul Balaneasa se afla o biserica de zid cu hramul Nashterea Maicii Domnului (ante 1809) iar in satul Poiana o biserica de lemn cu hramul Sf. Dumitru (1814 cu adaugiri din 1912 shi restaurata in 1989). 2. Com. in jud. Valcea situata in piem. Oltetzului pe raul Oltetz; 2.681 loc. (2000). Bisericile cu hramurile Intampinarea Domnului (1825) shi Sf. Dimitrie (18401841) in satele Paraienii de Jos shi Paraienii de Sus. In satul Paraushani se afla o biserica cu dublu hram Sf. Nicolae shi Intrarea in Biserica a Maicii Domnului (18031807) iar in satul Pleshoiu biserica de lemn f. Nicolae (1807).

Rosa arvensis Huds. « Roza de livezi » (syn.. R. repens Scop.). Specie care infloreshtevara. Flori roz sau albe mari pina: la 5 cm diametru (sepale intregi nedivizate stile concrescute intro columna lunga exerta de lungimea staminelor) in raceme umbeliforme pauciflore (fara miros). Frunze (cad toamna) cu 57 foliole mici ovatrotunde serate pe margini pe partea inferioara verzideschis cu peri pe nervuri lungi de cm. Arbushti repentzi sau scadentzi. Fruct ovat roshuinchis.