8 definiții pentru linioară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LINIOÁRĂ, linioare, s. f. 1. Diminutiv al lui linie; liniuță. 2. Liniuță de unire; cratimă. 3. Fiecare dintre fragmentele unui metru pliabil. [Pr.: -ni-oa-] – Linie + suf. -ioară.
LINIOÁRĂ, linioare, s. f. 1. Diminutiv al lui linie; liniuță. 2. Liniuță de unire; cratimă. 3. Fiecare dintre fragmentele unui metru pliabil. [Pr.: -ni-oa-] – Linie + suf. -ioară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
linioară sf [At: SADOVEANU, SĂM. VI, 166 / P: ~ni-oa~ / Pl: ~re / E: linie1 + -ioară] 1-4 (Șhp) Linie1 (1, 50) (mică) Si: liniuță (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LINIOÁRĂ, linioare, s. f. Diminutiv al lui linie. 1. v. linie (I 1). Pe toată pagina, erau linioare roșii și albastre. 2. Fiecare dintre fragmentele unui metru pliabil. Știu! grăi Ieronim Pacu, strîngînd linioarele metrului, după ce măsurase. C. PETRESCU, Î. II 182. 3. (Gram.) Liniuță de unire. V. liniuță. – Pronunțat: -ni-oa-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
linioáră f., pl. e. Liniuță, linie mică.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
linioáră (-ni-oa-) s. f., g.-d. art. linioárei; pl. linioáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
linioáră s. f. (sil. -ni-oa-), g.-d. art. linioárei; pl. linioáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LINIOÁRĂ s. 1. v. liniuță. (A tras o ~.) 2. v. liniuță de unire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LINIOARĂ s. 1. liniuță. (A tras o ~.) 2. cratimă, liniuță de unire, trăsură de unire. (~ este un semn de punctuație.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: li-ni-oa-ră
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
linioară, linioaresubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui linie. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: liniuță
- Pe toată pagina, erau linioare roșii și albastre. DLRLC
-
- 3. Fiecare dintre fragmentele unui metru pliabil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Știu! grăi Ieronim Pacu, strîngînd linioarele metrului, după ce măsurase. C. PETRESCU, Î. II 182. DLRLC
-
etimologie:
- Linie + sufix -ioară. DEX '98 DEX '09