opțiuni
  • info

11 definiții pentru lingușeală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LINGUȘEÁLĂ, lingușeli, s. f. Lingușire. – Linguși + suf. -eală.

LINGUȘEÁLĂ, lingușeli, s. f. Lingușire. – Linguși + suf. -eală.

lingușeală sf [At: PRAV. 205 / Pl: ~eli și (înv) ~le / E: linguși + -eală] 1-7 Lingușire (1-7). 8 (Fig) Ispitire. 9 (Înv) Încurajare. 10 (Pop) Alintare.

LINGUȘEÁLĂ, lingușeli, s. f. Vorbă sau atitudine lingușitoare; lingușire. Tu umbli cu lingușeli Trei fețe de crai ca să înșeli. TEODORESCU, P. P. 106.

lingușeală f. lingușire momentană.

lingușeálă f., pl. elĭ. Lingușire.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

lingușeálă s. f., g.-d. art. lingușélii; pl. lingușéli

lingușeálă s. f., g.-d. art. lingușélii; pl. lingușéli

lingușeală

lingușeală, -șeli.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

LINGUȘEÁLĂ s. v. lingușire.

LINGUȘEALĂ s. flatare, lingușire, măguleală, măgulire, (înv. și reg.) olastiseală, (Munt.) mîglisire, (înv.) îmbunare, îmbunătură, lingușie, lingușitură, măgulitură, (fig.) tămîiere. (~ unui superior.)

Intrare: lingușeală
lingușeală substantiv feminin
substantiv feminin (F56)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lingușeală
  • lingușeala
plural
  • lingușeli
  • lingușelile
genitiv-dativ singular
  • lingușeli
  • lingușelii
plural
  • lingușeli
  • lingușelilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lingușeală, lingușelisubstantiv feminin

  • 1. Lingușire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: lingușire
    • format_quote Tu umbli cu lingușeli Trei fețe de crai ca să înșeli. TEODORESCU, P. P. 106. DLRLC
etimologie:
  • Linguși + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.