lingura sf [At: MOXA ap. CUV. D. BATR. I 195 / V: (reg) liun~ (reg) lun~ / Pl: ~ri shi (ivr) ~re / E: ml lingula] 1 Ustensila de lemn sau de metal care are o parte ovala scobita shi o coada folosita pentru a duce la gura mancarurile lichide shi cele putzin consistente. 2 Obiect pentru uzul casnic cu aceeashi forma de dimensiuni mai mari utilizat la prepararea shi turnarea mancarii dintrun vas in altul Si: polonic. 3 (Prc) Parte ovala shi scobita a acestor ustensile. 4 Contzinut al unei linguri (1). 5 (Pop; ie) Ashi amesteca (sau baga) ~ra unde nui fierbe oala A interveni in treburile altora. 6 (Pop; ie) ~ cu coada mare shi cu leafa mica Slujba prost platita. 7 (Pop; ie) Dupa gura ~ Rasplata se masoara dupa felul de a fi al fiecarui om. 8 (Pop; ie) Dai cu banitza shi scotzi cu ~ra Se spune atunci cand se dau cu imprumut bani multzi shi se iau inapoi cate putzini. 9 (Pop; ie) A(i) manca (cuiva) banii (sau aurul averea leafa) cu ~ra Se spune despre un om bogat care cheltuieshte prea mult. 10 (Pop; ie) A(i) pune (sau a atarna a spanzura a lega) (cuiva) ~ra la (sau in de) brau (sau gat) A lasa pe cineva nemancat pentru k a intarziat la masa. 11 (Iae) A se certa cu cineva pentru k a intarziat. 12 (Pop; ie) A sorbi (pe cineva) cu ~ra (sau k dintro ~) ori a sorbi (pe cineva) (sau a inghitzi) intro ~ de apa (sau de sorbitura) A manifesta o imensa dragoste shi admiratzie pentru cineva. 13 (Pfm; ie) A incepe de la ~ Ashi incepe viatza shi gospodaria de la foarte putzina avere. 14 (Pop; ie) A se lasa de ~ A muri. 15 (Reg) Talger al cantarului. 16 (Reg) Semn in forma de lingura (1) pus de cioban la urechea oii pentru recunoashtere. 17 (Reg) Vas pentru masa. 18 (SHis ~ de zidarii de cicalit) Unealta de zidarie facuta din lemn sau din fier cu care se ia shi se netezeshte tencuiala Si: mistrie. 19 (SHis ~ra cea mare) Unealta de forma unei linguri (1) de dimensiuni mari folosita de pastori k unitate de masura k strecuratoare etc. 20 (SHis ~ de curatzat ~ de lacarit) Tub inchis la capatul de jos cu unul sau doua ventile folosit la sonde pentru extractzia unei cantitatzi mici de tzitzei la curatzarea gaurii de sonda sau la cimentat. 21 Unealta agricola de forma unei furci de dimensiuni mici cu doi dintzi shi prevazuta cu o retzea folosita la stransul paielor marunte shi a pleavei. 22 Unealta asemanatoare unei linguri (1) mari cu coada foarte lunga folosita la manevrarea metalelor topite Si: (rar) linguritza (12). 23 Instrument medical metalic cu forma asemanatoare unei linguri (1) cu diferite utilizari Si: linguritza (9). 24 Bucata mica de metal in forma de lingura (1) folosita k momeala in pescuitul sportiv Si: linguritza (10) naluca. 25 (Inv) Tavitza pentru scrumul rezultat din arderea unei lumanari in sfeshnic. 26 (Reg) Lopatzica pentru netezirea mamaligii. 27 (Trs) Caush cu care se varsa vinul din pritoaca in butoi. 28 (Trs) Masura cu care se ia dijma la moara. 29 (Trs) Cauc pentru scos faina. 30 (Reg) Lemn al saniei in forma de lingura (1). 31 (Reg) Unealta lunga din fier de forma unei dalte cu care se scoate in pietrarii praful de piatra din gauri. 32 (Reg) Parte de la roata morii in care loveshte apa. 33 (Reg) Unealta cu care se curatza lana proaspat spalata. 34 (Reg; is) ~ vantului Vanturatoare. 35 (Atm; pop; is) ~ra pieptului Furca a pieptului Si: lingurea (3) lingurica (3). 36 (Bot; pop; ic) ~razanelor (ori zanei) sau ~rafrumoaselor Ciuperca lemnoasa de culoare brunaroshcata care creshte pe trunchiul shi pe radacinile copacilor Si: linguritzazanei (Ganoderma lucidum). 37 (Bot; reg; ic) ~rapopii Pochivnic (Asarum europaeum). 38 (Bot; reg; ic) ~raMaicii Domnului Hrean (Lacheleoria officinalis). 39 (Bot; reg; ic) ~devant Planta Echium vulgaris. 40 (Bot; reg; ic) ~devatoasa Planta Clavariadelphus pistillaris. 41 (Bot; Trs; ic) ~raMaicii Precista sau ~rastrigoaicei Specie de buretzi nedefinitzi mai indeaproape. 42 (Bot; reg; ic) ~raplugului Planta nedefinita mai indeaproape. 43 (Zlg; Trs; ic) ~rapopii Mormoloc.

LÍNGURA linguri s. f. 1. Obiect de metal sau de lemn alcatuit dintro parte ovala scobita shi dintro coada; serveshte pentru a minca supa sau alte mincari lichide. [Mama] invirtea cuo lingura de lemn Prin cratitza in care sfiriia rintashul. BENIUC V. 37. Gheorghitza asheza domol lingura linga strachina shi impinse deoparte pinea coapta anume pentru el. SADOVEANU B. 60. SHi cu aceeashi bagare de seama soarbe cu mina tremuratoare borshul din lingura veche de tisa roshie. HOGASH DR. II 116. Sa lashi lingura pe blid Sa ieshi afara plingind. JARNÍKBIRSEANU D. 265. ◊ Expr. (Familiar) A atirna (a pune sau a lega cuiva) lingurile de git (in sau la briu) = a lasa pe cineva nemincat fiindca a venit tirziu la masa. Mama are sa ne puna lingurile in briu. C. PETRESCU R. DR. 92. A(shi) minca banii (sau averea) cu lingura v. ban.. ♦ (Determinat de obicei prin «de supa») Polonic. 2. Contzinutul unei linguri (1). O lingura de doctorie. 3. Nume dat unor unelte ori partzi de instrumente sau de mashini asemanatoare cu o lingura (1). Lingura zidarului. Lingura dulgherului. Lingurile morii. ♦ Tub cilindric inchis la capatul de jos cu unul sau doua ventile folosit la extractzia tzitzeiului la curatzirea gaurii de sonda sau la cimentat. 4. (Regional in expr.) Lingurapieptului = furca pieptului; lingurea lingurica.

LÍNGURA ~i f. 1) Obiect de uz casnic constand dintro parte ovala scobita shi o coada folosit pentru a manca alimentele lichide. ~ de masa. ~ de desert. ◊ A manca banii (sau paralele averea) cu ~a a cheltui mult shi fara masura. 2) Cantitate de substantza cat incape in partea adancita a acestui obiect. 3) Orice unealta sau piesa care are forma asemanatoare cu acest obiect. 4) Unealta in forma de tub prevazut cu o supapa folosita pentru a extrage din sonde cantitatzi mici de tzitzei. 5) Unealta de rotarie sau de dogarie folosita la gaurirea butucului rotzii la confectzionarea vranilor la butoaie etc. [G.D. lingurii] /<lat. lingula

lingura f. 1. unealta de bucatarie shi de masa cu care se mananca; 2. cat contzine o lingura: a baut trei linguri de zeama; 3. (pieptului) clavicula; 4. unealta cu care rotarul gaureshte capatzana rotzii spre a face loc osiei. [Lat. LINGULA].

língura f. pl. ĭ (lat. lĭgŭla lingura prefacut apoĭ in lingula care e dim. d. lingua limba). Unealta cu care se maninca bucatele lichide (cĭorba supa) shi care seamana c’o lopatzica scobita. Sfredel mare de gaurit butuciĭ al caruĭ capat seamana a lingura. Tubu cu care se scoate tzitzeĭu noroĭu shi pamintu la sondele de petrol. Lingura peptuluĭ partea scobita a peptuluĭ pe afara. In nord lĭúngura.

liungura sf vz lingura

lungura^[1] sf vz lingura corectata

lĭúngura V. lingura.

língura s. f. g.d. art. língurii; pl. línguri

língura s. f. g.d. art. língurii; pl. línguri

LÍNGURA s. v. cancioc caush crasnic.

lingura s. v. CANCIOG. CAUSH. CRISNIC.

LINGURA DE SCÓS s. v. cauc caush polonic scafa.

lingura de scos s. v. CAUC. CAUSH. POLONIC. SCAFA.

língura (línguri) s. f. 1. Obiect cu care se maninca. 2. Contzinutul obiectului de sub1. 3. Instrument de sfredelit. 4. Planta Asarum europauem. 5. (Banat) Mormoloc. 6. Sonda sfredel de sondare. Mr. megl. lingura istr. lingurę. Lat. lĭngŭla forma atestata de Marcial rezultata din incrucisharea dintre lĭgula „lingura” cu lingĕre „a linge” (Keller Lat. Wolksetymologie 85; Pushcariu 981; CandreaDens. 1002; REW 5036) cf. sp. legra (Corominas III 60; Rosetti I 169 crede k sa pastrat numai in rom.). Der. lingurar s. m. (cel ce face linguri shi alte obiecte de lemn; era o specialitate a unor grupuri de tzigani nomazi care purtau acest nume); lingurica (var. linguric lingurea) s. f. (epigastru partea superioara a abdomenului; planta Cochlearia officinalis); lingurash s. n. (Mold. de S. epigastru); linguritza s. f.; linguroi s. n. (polonic); lingurush s. m. (Banat mormoloc). Din rom. provine bg. lingur „tzigan care face linguri de lemn” (Capidan Raporturile 132).

a lega (cuiva) lingurile de gat / de brau expr. a lasa (pe cineva) nemancat fiindca a venit tarziu la masa.

a manca banii cu lingura expr. a cheltui prea mult a fi risipitor.

a manca rahat cu lingura / cu polonicul expr. a vorbi intro maniera demagogica.

a porni de la lingura expr. (d. tinerii casatoritzi) a incepe casnicia fara sprijin material.