LIMBUTZÍE s. f. Inclinare tendintza de a vorbi mult shi fara rost; vorbarie flecareala locvacitate. Limbut + suf. ie.

limbutzie sf [At: NEAGOE INV. 141/23 / Pl: ~ii / E: limbut + ie] 1 Tendintza de a vorbi mult shi fara rost Si: (liv) locvacitate logoree. 2 (Pex) Vorba multa shi fara rost Si: palavrageala vorbarie. 3 (Inv) Elocventza.

LIMBUTZÍE limbutzii s. f. Inclinare tendintza de a vorbi mult shi fara rost; vorbarie flecareala locvacitate. Limbut + suf. ie.

LIMBUTZÍE limbutzii s. f. Inclinare spre vorba multa; vorbarie flecareala. Trancanea inainte cu acea exasperanta verva shi uitare de sine a oamenilor bolnavi de limbutzie care se imbata vorbind. VLAHUTZA O. A. III 70. Sa punem marginire la limbutzia noastra. NEGRUZZI S. II 211. Limbutzia e mai rea decit betzia. PANN P. V. I 15. ◊ Fig. Pasarile au inceput cu limbutzia lor... Cucul saude cintind. DELAVRANCEA A. 127.

LIMBUTZÍE f. Felul de a fi al omului limbut. [G.D. limbutziei] /limbut + suf. ~ie

limbutzie f. defectul limbutului.

limbutzíe f. Calitatea de a fi limbut.

!limbutzie s. f. art. limbutzia g.d. art. limbutziei; pl. limbutzii art. limbutziile (desp. tzii)

limbutzíe s. f. art. limbutzía g.d. limbutzíi art. limbutzíei

limbutzíe s. f. art. limbutzía g.d. limbutzíi art. limbutzíei; pl. limbutzíi

LIMBUTZÍE s. v. flecareala.

LIMBUTZÍE s. v. elocventza oratorie retorica.

LIMBUTZIE s. flecareala flecarie flecarire flecarit palavrageala palavragire palavragit sporovaiala sporovaire sporovait taifasuiala taifasuire taifasuit trancaneala trancanit vorbaraie vorbarie (livr.) locvacitate logoree (reg.) palavacaiala palavragitura palavrit trancana treancafleanca (Mold.) leorbaiala (prin Munt.) procovantza (Transilv.) stroncanire (fig.) clantzaneala dirdiiala dirdiit. (Ia lasatzi ~!)

limbutzie s. v. ELOCVENTZA. ORATORIE. RETORICA.

LIMBUTZIE. Subst. Limbutzie vorbarie faconda (frantzuzism) verbiaj (frantzuzism) verbozitate (livr.) verbalism betzie de cuvinte; flecareala flecarie lehait (reg.) trancaneala trancanire trancanit logoree (fam.) palavrageala palavragit (rar) sporovaiala (pop. shi fam.) volubilitate locvacitate (livr.). Vorbarie frazeologie (fig.) poliloghie (depr.) vorbe goale vorbe de claca taclale (fam.) palavre (fam.). Fleacuri baliverne brashoave (fam.) minciuni gogoshi (fam.) gogoshi de tufa poveshti verzi shi uscate vorbe in vint vrute shi nevrute. Limbut flecar vorbaretz guraliv palavragiu (depr.) gurasparta gura satului (mahalalei) gura larga vorbalunga farfara (fam. shi peior.) treancafleanca melitza (fig. fam. shi depr.). Adj. Limbut limbaretz vorbaretz vorbitor vorbaretz (inv.) vorbar (reg.) flecar guraliv guresh bun de gura (de clantza de hantza) volubil locvace (livr.). Vb. A fi bun de gura (de clantza) a fi ushor de limba a avea limba lunga a fi lung de limba a fi limba lunga a avea gura sparta a avea gidilici la limba a avea mincarime (vierme) la gura a avea samintza de vorba a fi cu doua limbi a avea mai multe limbi a avea papagal a avea o gura cit o shura. A limbutzi (inv.) a lehai (reg.) a palavragi a flecari a trancani a flencani (pop.) a sporovai (pop. shi fam.) a(i tot) da din gura (cu gura) ai umbla (ai merge ai toca) gura (k o melitza k o moara stricata k o moara hodorogita k o pupaza) a da cu melitza (din melitza) ai umbla gura k la o tzarca ai toca cuiva gura buretzi a spune vorbe de claca a bate apan piua a bate apa sa se aleaga untul a vorbi (a indruga) vrute shi nevrute a vorbi in neshtire a spune (a inshira a indruga) moshipegogoshi a inshira (a spune) gogoshi (de tufa) a vorbi in luna shi in stele a vorbi alaturea cu drumul a nui sta cuiva gura. A(shi) da drumul la gura (gurii) ashi lua paza de la gura a lasa gura sloboda a nui mai sta cuiva gura. V. afectare convorbire grandilocventza minciuna neseriozitate ostentatzie sociabilitate vorbire.