optziuni
  • info

10 definitzii pentru legaturica

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

LEGATURÍK legaturici s. f. Diminutiv al lui legatura. [Pl. shi: legaturele] Legatura + suf. ica.

LEGATURÍK legaturici s. f. Diminutiv al lui legatura. [Pl. shi: legaturele] Legatura + suf. ica.

legaturik sf [At: BARCIANU V. / Pl: ~ici ~rele / E: legatura + ica] 16 (SHhp) Legatura (99 104 107) (mica) Si: legaturitza (16).

LEGATURÍK legaturici s. f. Diminutiv al lui legatura (I 2); boccelutza. Sa pipait sub briu a scos de acolo o legaturica in care erau infashurate o cremene vinata cu coltzuri shi un botz de iasca. V. ROM. octombrie 1953 33. Fiecare... scoase citeo legaturica cu deale gurii. SADOVEANU O. VI 136. Zicind astea scoate din sin o legaturica o pune pe masa o tzine cu mina dreapta shi cu stinga o dezleaga. CARAGIALE O. II 227.

legaturík f. pl. ele. Dim. d. legatura: o legaturica de fin.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!legaturik s. f. g.d. art. legaturelei; pl. legaturele

!legaturík s. f. g.d. art. legaturícii/legaturélei; pl. legaturíci/legaturéle art. legaturícile/legaturélele

legaturík s.f. g.d. art. legaturélei / legaturícii; pl. legaturéle / legaturíci

legaturica rele.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

LEGATURÍK s. boccelutza. (SHia luat ~ shi a plecat.)

LEGATURIK s. boccelutza. (SHia luat ~ shi a plecat.)

Intrare: legaturica
legaturica1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • legaturik
  • legaturik
plural
  • legaturici
  • legaturicile
genitiv-dativ singular
  • legaturici
  • legaturicii
plural
  • legaturici
  • legaturicilor
vocativ singular —
plural —
legaturica2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • legaturik
  • legaturik
plural
  • legaturele
  • legaturelele
genitiv-dativ singular
  • legaturele
  • legaturelei
plural
  • legaturele
  • legaturelelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

legaturik, legaturici / legaturik, legaturelesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui legatura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: boccelutza
    • format_quote Sa pipait sub briu a scos de acolo o legaturica in care erau infashurate o cremene vinata cu coltzuri shi un botz de iasca. V. ROM. octombrie 1953 33. DLRLC
    • format_quote Fiecare... scoase citeo legaturica cu deale gurii. SADOVEANU O. VI 136. DLRLC
    • format_quote Zicind astea scoate din sin o legaturica o pune pe masa o tzine cu mina dreapta shi cu stinga o dezleaga. CARAGIALE O. II 227. DLRLC
etimologie:
  • Legatura + sufix ica. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.