optziuni
  • info

9 definitzii pentru legat (legare)

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

LEGÁT1 s. n. Faptul de a (se) lega1. 1. Strangere cu ajutorul unei legaturi a unor lucruri pentru a le impiedica sa se desfaca. 2. Broshare cartonare a unei cartzi. 3. Rodire. V. lega1.

LEGÁT1 s. n. Faptul de a (se) lega1. 1. Strangere cu ajutorul unei legaturi a unor lucruri pentru a le impiedica sa se desfaca. 2. Broshare cartonare a unei cartzi. 3. Rodire. V. lega1.

legat1 sn [At: DEX2 / Pl: (nob) ~uri / E: lega1] (Pop) 129 Legare (129).

LEGÁT2 s. n. Faptul de a (se) lega1; legare. 1. Stringere fixare cu ajutorul unei legaturi a unor lucruri pentru a nu se desface. ♦ Broshare cartonare a unei cartzi. 2. (Invechit) Obligatzie datorie invoiala. SHi rabda nevasta cum itzi rabd eu tzie Castzfel ne e legatul. PANN P. V. II 101. 3. Rodire. Legatul porumbului.

legat a. 1. innodat: legat de ochi; 2. obligatoriu vorbind de sarbatorile prescrise de biserica. ║ n. 1. rezultatul legarii: legatul vitzei; 2. fig. indatorire: astfel ne e legatul PANN.

1) legát a adj. (d. leg). Strins cu funia: snop legat. Barb. Scortzit: carte legata. Fig. Vinjos robust: om bine legat. Zi legata zi de sarbatoare cand nu e voĭe sa lucrezi. Actziunea de a lega. Legamint indatorire (Pan).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

legát2 (actziune) s. n.

legát (actziune) s. n.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

LEGÁT s. 1. v. innodare. 2. v. legare. 3. v. pansare. 4. v. priponire. 5. v. cercuire. 6. v. cartonare.

LEGAT s. 1. innodare legare (rar) innodatura. (~ unei sfori.) 2. legare stringere strins. (~ nojitzelor la opinci.) 3. (MED.) bandajare legare pansare pansat (pop.) oblojire oblojit. (~ ranii.) 4. legare priponire (inv.) priponeala. (~ unei vite la pascut.) 5. cercuiala cercuire cercuit legare. (~ unui butoi.) 6. cartonare legare (rar) cartonaj (Transilv.) compactare. (~ unei cartzi.)

Intrare: legat (legare)
legat2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • legat
  • legatul
  • legatu‑
plural
  • legate
  • legatele
genitiv-dativ singular
  • legat
  • legatului
plural
  • legate
  • legatelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

legat, legatesubstantiv neutru

  • 1. (numai) singular Faptul de a (se) lega. DEX '09 DLRLC
    sinonime: legare
    • 1.1. Strangere cu ajutorul unei legaturi a unor lucruri pentru a le impiedica sa se desfaca. DEX '09 DLRLC
    • 1.2. Broshare cartonare a unei cartzi. DEX '09 DLRLC
    • 1.3. Rodire. DEX '09 DLRLC
      sinonime: rodire
      • format_quote Legatul porumbului. DLRLC
    • 1.4. invechit Datorie, obligatzie, invoiala. DLRLC
      sinonime: datorie obligatzie invoiala
      • format_quote SHi rabda nevasta cum itzi rabd eu tzie Castzfel ne e legatul. PANN P. V. II 101. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.