14 definiții pentru lefușoară / lefșoară

Explicative DEX

LEFUȘOÁRĂ, lefușoare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui leafă2. [Var.: lefșoáră s. f.] – Leafă2 + suf. -ușoară.

LEFUȘOÁRĂ, lefușoare, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui leafă2. [Var.: lefșoáră s. f.] – Leafă2 + suf. -ușoară.

lefușoară sf [At: (a. 1845) URICARIUL, V, 362/12 / V: lefș~, (pop) lefcio~ / Pl: ~re / E: leafă1 + -ușoară] 1-8 (Irn; șhp) Leafă1 (1-2, 7-8) (mică).

LEFȘOÁRĂ s. f. v. lefușoară.

LEFȘOÁRĂ s. f. v. lefușoară.

lefcioară sf vz lefușoară

lefșoară sf vz lefușoară

LEFȘOÁRĂ, lefșoare, s. f. (Familiar) Diminutiv al lui leafă. Ca un iconom politic, prin mici slujbe, mici lefșoare, Am îmbogățit eu statul, cumpărîndu-mi moșioare. ALEXANDRESCU, M. 170.

1) leáfă f., pl. lefĭ și lefurĭ, vechĭ (Let. 2, 85 și 221) lefe (din maĭ vechĭu lefea, azĭ ironic, turc. ’ólefé, ’ülufé, ulufé, d. ar. ’ulufé, pl. d. alef, pășune, de unde „nutreț, pensiune, soldă”; ngr. lufés, alb. lĭufé, sîrb. rut. lefa, bg. lefe, rus. lafá). Vechĭ. Soldă. Oaste în leafă, oaste de mercenarĭ. Azĭ. Simbrie, salar: leafa unuĭ servitor, unuĭ mercenar, unuĭ funcționar, unuĭ ministru. – Dim. lefușoară (est), -fșoară (vest). V. apuntament.

lefșoáră, lefușoáră, V. leafă 1.

Ortografice DOOM

lefușoáră/lefșoáră (fam.) s. f., g.-d. art. lefușoárei/lefșoárei; pl. lefușoáre/lefșoáre

lefușoáră/lefșoáră s. f., g.-d. art. lefușoárei/ lefșoárei; pl. lefușoáre/lefșoáre

lefșoáră v. lefușoáră

Relaționale

LEFUȘOÁRĂ s. (pop.) simbrioară.

LEFUȘOARĂ s. (pop.) simbrioară.

Argou

lefușoară, lefușoare s. f. (dim.) retribuție, salariu

Intrare: lefușoară / lefșoară
lefușoară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lefușoară
  • lefușoara
plural
  • lefușoare
  • lefușoarele
genitiv-dativ singular
  • lefușoare
  • lefușoarei
plural
  • lefușoare
  • lefușoarelor
vocativ singular —
plural —
lefșoară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lefșoară
  • lefșoara
plural
  • lefșoare
  • lefșoarele
genitiv-dativ singular
  • lefșoare
  • lefșoarei
plural
  • lefșoare
  • lefșoarelor
vocativ singular —
plural —
lefcioară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lefușoară, lefușoare / lefșoară, lefșoaresubstantiv feminin

  • 1. familiar Diminutiv al lui leafă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: simbrioară
    • format_quote Ca un iconom politic, prin mici slujbe, mici lefșoare, Am îmbogățit eu statul, cumpărîndu-mi moșioare. ALEXANDRESCU, M. 170. DLRLC
etimologie:
  • Leafă + sufix -ușoară. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.