LAZARÉT, lazarete, s. n. (Astăzi rar) Spital izolat pentru persoane presupuse a fi contaminte de o boală contagioasă. ♦ Infirmerie. [Pl. și: lazareturi. – Var.: lăzărét s. n.] – Din fr. lazaret.

lazaret sn [At: R. POPESCU, ap. CM I, 556 / V: (înv) lăză~ / Pl: ~e, ~uri / E: it ilazzaretto, ger Lazarett, fr lazaret] 1 Adăpost izolat din unele localități de frontieră, destinat persoanelor, vaselor și mărfurilor provenind dintr-o regiune în care există molimă Si: carantină (2). 2 (Pex) Punct de frontieră. 3 Spital izolat în care se tratează persoane care suferă de o boală contagioasă. 4 (Pex) Spital. 5 Infirmerie. 6 (Îvp; îe) A(-și) face ~ul A sta în carantină până la vindecarea unei boli sau până la terminarea investigațiilor medicale. 7 (Îae) A sta în casă sau la spital în perioada de lehuzie sau de convalescență. 8 (Îae) A trăi până la sfârșitul zilelor. 9 (Fig; îae) A-și face stagiul legal pentru o avansare în serviciu. 10 (D. o boală; îae) A fi în plină desfășurare, în toi. 11 (Fig) Loc al corupției. 12 Coșmar.

LAZARÉT, lazarete, s. n. (Rar) Spital izolat pentru persoane presupuse a fi contaminate de o boală contagioasă. ♦ Infirmerie. [Pl. și: lazareturi. = Var.: lăzărét s. n.] – Din fr. lazaret.

LAZARÉT, lazarete și lazareturi, s. n. (Rar) Adăpost izolat pentru persoane presupuse a fi contaminate de o boală contagioasă. Știi ceva de bărbatul tău, Petro? – E-n lazaret, la Corabia... – Dar tu, Mărgărito?... – Al meu e-n lazaret la Zimnicea. STANCU, D. 216. ♦ (Neobișnuit) Infirmerie. Du-te la lazaret, să-ți dea picături! îi porunci el. SLAVICI, O. I 316. – Variantă: (învechit) lăzărét (GHICA, S. 25) s. n.

LAZARÉT s.n. (Rar) Loc izolat pentru persoane presupuse a fi contaminate de o boală contagioasă; loc de carantină. [Pl. -te. / cf. fr. lazaret, it. lazzaretto].

LAZARÉT s. n. (rar) spital de boli contagioase. (< fr. lazaret)

LAZARÉT ~e n. rar Spital izolat în care sunt ținute în carantină persoanele presupuse a fi contaminate de boli molipsitoare. /<fr. lazaret, it. lazzaretto

lazaret n. loc izolat unde rămân în carantină oamenii și mărfurile suspecte de a introduce în țară o boală contagioasă.

*lazarét n., pl. e și urĭ (fr. lazaret, d. it. lazzaretto, spital de leproșĭ numițĭ odinioară it. lazzari și lázzeri, fiind-că aveaŭ ca protector pe sfîntu Lazar, care e și patronu congregațiuniĭ filantropice a lazariștilor). Loc izolat unde, în diferite porturĭ, se pun la carantină oameniĭ și lucrurile care vin din regiunĭ infectate de holeră, cĭumă saŭ altă boală molipsitoare. V. lăzăret.

lăzăret sn vz lazaret

lăzărét n., pl. e și urĭ (it. lazzaretto. V. lazaret). Munt. Barieră (că la lazaret saŭ la carantină te oprește). Timpu cît durează boala, cît zace bolnavu, și maĭ ales lăuza.

!lazarét s. n., pl. lazaréte

lazarét s. n., pl. lazaréte/lazaréturi

lazaret, -te.

LAZARÉT s. v. infirmerie.

lazaret s. v. INFIRMERIE.

lazarét (lazaréturi), s. n. – 1. Leprozerie. – 2. Infirmerie. It. lazzaretto, prin intermediul germ. Lazarett; pare să fi fost introdus în timpul ocupației austriece în Oltenia, în prima jumătate a sec. XVIII.