11 definiții pentru laxativ (adj.)
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LAXATÍV, -Ă, laxativi, -e, adj., s. n. (Substanță, medicament) care posedă ușoare proprietăți purgative. – Din fr. laxatif.
LAXATÍV, -Ă, laxativi, -e, adj., s. n. (Substanță, medicament) care posedă ușoare proprietăți purgative. – Din fr. laxatif.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
laxativ, ~ă sn, a [At: MEȘT. DOFT. II, 40r / V: (înv) lasativă sf; ~ă sf / Pl: ~i, ~e / E: fr laxatif] 1-2 (Medicament) cu proprietăți purgative.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LAXATÍV, -Ă, laxativi, -e, adj. (Despre medicamente și alimente) Care posedă proprietăți purgative. Ceai laxativ. ◊ (Substantivat, n.) A luat un laxativ.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LAXATÍV, -Ă adj., s.n. (Medicament) care produce purgație. [< fr. laxatif].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LAXATÍV, -Ă adj., s. n. purgativ. (< fr. laxatif, lat. laxativus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
LAXATÍV ~ă (~i, ~e) și substantival (despre substanțe) Care are proprietăți purgative. /<fr. laxatif
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
laxativ a. care scoate afară, curăță stomacul.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*laxatív, -ă adj. (lat. laxativus). Med. Catartic, care curăță ușor intestinele: mĭerea și prunele uscate-s laxative. S. n., pl. e. Un laxativ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
laxatív1 adj. m., pl. laxatívi; f. laxatívă, pl. laxatíve
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
laxatív adj. m., pl. laxatívi; f. sg. laxatívă, pl. laxatíve
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
laxativ.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
laxativ, laxativăadjectiv laxativ, laxativesubstantiv neutru
- 1. (Substanță, medicament) care posedă ușoare proprietăți purgative. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Ceai laxativ. A luat un laxativ. DLRLC
-
etimologie:
- laxatif DEX '09 DEX '98 DN