9 definiții pentru lămuritor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LĂMURITÓR, -OÁRE, lămuritori, -oare, adj. Care lămurește, explică, care ajută la lămurirea cuiva. – Lămuri + suf. -tor.
LĂMURITÓR, -OÁRE, lămuritori, -oare, adj. Care lămurește, explică, care ajută la lămurirea cuiva. – Lămuri + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
lămuritor, ~oare [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (înv) ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: lămuri + -tor] 1 sm (Înv) Rafinor. 2 a (Înv) Care purifică. 3 a (D. știri, informații, fapte etc.) Care clarifică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LĂMURITÓR, -OÁRE, lămuritori, -oare, adj. Care lămurește, deslușește, explică. Păunul, Uliul... lămuritoare Cuvinte de dreptate au fost înfățoșat. NEGRUZZI, S. II 297. Dovezi lămuritoare De păgubirile ce mulți au suferit. DONICI, F. 48.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lămuritoriu, ~ie a vz lămuritor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
lămuritór adj. m., pl. lămuritóri; f. sg. și pl. lămuritoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
lămuritór adj. m., pl. lămuritóri; f. sg. și pl. lămuritoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LĂMURITÓR adj. 1. v. explicativ. 2. clarificator, edificator, explicativ. (Un exemplu ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LĂMURITOR adj. 1. explicativ, (înv.) deslușitor, explicator. (O notă ~.) 2. clarificator, edificator, explicativ. (Un exemplu ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
lămuritor, lămuritori s. m. (intl.) bătăuș.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
lămuritor, lămuritoareadjectiv
- 1. Care lămurește, explică, care ajută la lămurirea cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: clarificator deslușitor edificator explicativ
- Păunul, Uliul... lămuritoare Cuvinte de dreptate au fost înfățoșat. NEGRUZZI, S. II 297. DLRLC
- Dovezi lămuritoare De păgubirile ce mulți au suferit. DONICI, F. 48. DLRLC
-
etimologie:
- Lămuri + sufix -tor. DEX '98 DEX '09