15 definitzii pentru jupuire

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

JUPUÍRE jupuiri s. f. Actziunea de a jupui shi rezultatul ei; jupuit1. [Var.: (reg.) jupíre s. f.] V. jupui.

JUPUÍRE jupuiri s. f. Actziunea de a jupui shi rezultatul ei; jupuit1. [Var.: (reg.) jupíre s. f.] V. jupui.

jupuire sf [At: (a. 1801) IORGA S. D. 140 / V: ~pire ~poie~ / Pl: ~ri / E: jupui] 1 Indepartare a pielii de pe corp sau de pe o parte a corpului Si: jupuit1 (1). 2 (Spc) Separare a pielii de pe corpul animalului sacrificat Si: belire jupuit1 (2). 3 Cojire a pielii Si: jupuit1 (3). 4 (Spc) Descuamare. 5 Curatzare de coaja a unui arbore Si: jupuit1 (5). 6 Scoatere a boabelor din pastaile de mazare fasole etc. Si: jupuit1 (6). 7 Jefuire (1). 8 (Trs) Lovire.

JUPUÍRE jupuiri s. f. Actziunea de a jupui shi rezultatul ei.

JUPÍRE jupiri s. f. v. jupuire.

JUPÍRE jupiri s. f. (Regional) Jupuire.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

jupuíre s. f. g.d. art. jupuírii; pl. jupuíri

jupuíre s. f. g.d. art. jupuírii; pl. jupuíri

jupíre (reg.) s. f. g.d. art. jupírii; pl. jupíri

jupíre s. f. g.d. art. jupírii; pl. jupíri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

JUPUÍRE s. 1. jupuiala jupuit (pop.) belire belit. (~ unui animal.) 2. v. julire. 3. v. descuamare. 4. v. descojire.

JUPUÍRE s. v. jecmaneala jefuire.

JUPUIRE s. 1. jupuiala jupuit (pop.) belire belit. (~ unui animal.) 2. julire julit jupuit zdrelire zdrelit. (~ unui deget.) 3. cojire descuamare (rar) scamoshare (inv.) taritzare. (~ pielii.) 4. cojeala cojire descojire. (~ unui arbore.)

Intrare: jupuire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jupuire
  • jupuirea
plural
  • jupuiri
  • jupuirile
genitiv-dativ singular
  • jupuiri
  • jupuirii
plural
  • jupuiri
  • jupuirilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jupoiere
  • jupoierea
plural
  • jupoieri
  • jupoierile
genitiv-dativ singular
  • jupoieri
  • jupoierii
plural
  • jupoieri
  • jupoierilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jupire
  • jupirea
plural
  • jupiri
  • jupirile
genitiv-dativ singular
  • jupiri
  • jupirii
plural
  • jupiri
  • jupirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

jupuire, jupuirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi jupui DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.