junglă sf [At: ALECSANDRI, P. III, 28 / V: (înv) juglu sm / Pl: ~le / E: fr jungle] 1 Pădure tropicală sau subtropicală deasă, greu de străbătut, cu numeroase tufișuri, situată în regiuni mlăștinoase. 2-4 (Fig) Împrejurare, situație, fel de viață în care predomină violența și sălbăticia. 5 (Îs) Legea ~lei Dominare a violenței, a forței brutale în raporturile dintre oameni.

JÚNGLĂ, jungle, s. f. Desiș de nepătruns în ținuturile mlăștinoase din regiunile tropicale ale Africii și ale Asiei de sud-est. Avea în joc aceeași frenezie ca animalele din junglă. CAMIL PETRESCU, U. N. 93. ◊ Legea junglei = dominarea violenței, a forței brutale în raporturile dintre oameni.

JÚNGLĂ s.f. Desiș (adesea mlăștinos) format din ierburi înalte, din arbori și din plante agățătoare, care acoperă regiunile tropicale ale Indiei, ale Asiei de sud-est și ale Africii meridionale. ◊ Legea junglei = dominarea violenței, a forței brutale în raporturile dintre oameni. [< fr. jungle, cf. hind. djangale, pers. djangal, djengel – pădure, codru, desiș].

JÚNGLĂ s. f. 1. pădure deasă, cu vegetație luxuriantă, greu de străbătut, specifică zonelor (sub)tropicale. 2. (fig.) societate umană în care domnește legea celui mai tare. ♦ legea ĕi = dominarea violenței, a forței brutale în raporturile dintre oameni. (< fr. jungle)

JÚNGLĂ ~e f. Pădure deasă, cu multe tufișuri și liane, caracteristică regiunilor tropicale și subtropicale. [Sil. jun-glă] /<fr. jungle

* júnglă f., pl. e (fr. engl. jungle, d. scr. jangala). În India, cîmpie mlăștinoasă acoperită de trestie și tufe dese, pe unde locuĭesc tigriĭ.

juglu sm vz junglă

júnglă s. f., g.-d. art. júnglei; pl. júngle

júnglă s. f., g.-d. art. júnglei; pl. júngle