opțiuni
  • info

9 definiții pentru isteție

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ISTEȚÍE, isteții, s. f. (Înv.) Istețime. – Isteț + suf. -ie.

isteție sf [At: MINEIUL (1776) 34 2/2 / Pl: ~ii / E: isteț + -ie] (Înv) 1 Istețime. (1). 2 Îndrăzneală. 3 Vioiciune.

ISTEȚÍE, isteții, s. f. Istețime. – Isteț + suf. -le.

ISTEȚÍE, isteții, s. f. Istețime. Se vede că isteția scriitorașului ajunsese la cunoștința boierului Balș. CĂLINESCU, E. 12. Pentru frumusețele și istețiile lor și-au căzut drag unul altuia. SBIERA, P. 23. Clit are isteție și vorbele-și măsoară. NEGRUZZI, S. II 195.

istețíme f. (d. isteț). Deșteptăcĭune, pricepere. – Vechĭ și isteție și istecĭúne.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

istețíe (înv.) s. f., art. istețía, g.-d. art. istețíei; pl. istețíi, art. istețíile

istețíe s. f., art. istețía, g.-d. art. istețíei; pl. istețíi, art. istețíile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ISTEȚÍE s. v. îndemânare.

ISTEȚIE s. abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, istețime, îndemînare, pricepere, știință, talent, ușurință, (pop.) meșteșug, meșteșugire, (înv. și reg.) meșterie, (reg.) apucătură, pricepuție, (înv.) iscusire, marafet, practică. (Demonstra o mare ~ în mînuirea...)

Intrare: isteție
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • isteție
  • isteția
plural
  • isteții
  • istețiile
genitiv-dativ singular
  • isteții
  • isteției
plural
  • isteții
  • istețiilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

isteție, istețiisubstantiv feminin

  • 1. învechit Istețime. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: istețime
    • format_quote Se vede că isteția scriitorașului ajunsese la cunoștința boierului Balș. CĂLINESCU, E. 12. DLRLC
    • format_quote Pentru frumusețele și istețiile lor și-au căzut drag unul altuia. SBIERA, P. 23. DLRLC
    • format_quote Clit are isteție și vorbele-și măsoară. NEGRUZZI, S. II 195. DLRLC
etimologie:
  • Isteț + sufix -ie. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.