6 definiții pentru iscălit (s.n.)
Explicative DEX
ISCĂLÍT1 s. n. Faptul de a (se) iscăli. – V. iscăli.
ISCĂLÍT1 s. n. Faptul de a (se) iscăli. – V. iscăli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
iscălit1 sn [At: DA ms / Pl: (nob) ~uri / E: iscăli] Iscălire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
iscălít s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
iscălít s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
ISCĂLÍT s. v. iscălire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ISCĂLIT s. iscălire, semnare, subscriere, (rar) subsemnare. (~ unui act.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: iscălit (s.n.)
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
iscălitsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a (se) iscăli. DEX '09 DEX '98sinonime: iscălire semnare subscriere subsemnare
etimologie:
- iscăli DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.