13 definitzii pentru ipoteca

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

IPOTECÁ ipotechez vb. I. Tranz. A supune un bun imobil unei ipoteci. Din fr. hypothéquer.

IPOTECÁ ipotechez vb. I. Tranz. A supune un bun imobil unei ipoteci. Din fr. hypothéquer.

ipoteca vt [At: HAMANGIU C. C. 440 / V: (inv) h~ / Pzi: ~chez / E: fr hypothéquer] A supune un bun imobil unei ipoteci.

IPOTECÁ ipotechez vb. I. Tranz. (In economia capitalista cu privire la bunuri imobile) A da in garantzie la contractarea unui imprumut printrun act legal incheiat de partzi in fatza autoritatzilor judiciare. SHia ipotecat moshia.

IPOTECÁ vb. I. tr. A supune (un imobil etc.) unei ipoteci. [P.i. 36 cheaza. / cf. fr. hypothéquer].

IPOTECÁ vb. a supune (un imobil etc.) unei ipoteci. (< fr. hypothéquer)

A IPOTECÁ ~chéz tranz. (bunuri imobile) A impovara cu o ipoteca; a supune unei ipoteci; a greva. /<fr. hypothéquer

ipotecà v. 1. a supune la ipoteca; 2. a da drept ipoteca.

*ipotechéz a v. tr. (d. ipoteca; fr. hypothéquer). Jur. Pun ipoteca: shĭa ipotecat casa k sa capete banĭ cu imprumut. Fig. Angajez leg: a ipoteca viitoru.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

ipotecá (a ~) vb. ind. prez. 3 ipotecheáza

ipotecá vb. ind. prez. 1 sg. ipotechéz 3 sg. shi pl. ipotecheáza; conj. prez. 3 sg. shi pl. ipotechéze

ipoteca (ind. prez. 3 sg. shi pl. ipotecheaza)

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

IPOTECÁ vb. (JUR.) (inv.) a supune. (A ~ un imobil.)

IPOTECA vb. (JUR.) (inv.) a supune. (A ~ un imobil.)

Intrare: ipoteca
verb (VT204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ipoteca
  • ipotecare
  • ipotecat
  • ipotecatu‑
  • ipotecand
  • ipotecandu‑
singular plural
  • ipotecheaza
  • ipotecatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • ipotechez
(sa)
  • ipotechez
  • ipotecam
  • ipotecai
  • ipotecasem
a II-a (tu)
  • ipotechezi
(sa)
  • ipotechezi
  • ipotecai
  • ipotecashi
  • ipotecaseshi
a III-a (el, ea)
  • ipotecheaza
(sa)
  • ipotecheze
  • ipoteca
  • ipoteca
  • ipotecase
plural I (noi)
  • ipotecam
(sa)
  • ipotecam
  • ipotecam
  • ipotecaram
  • ipotecaseram
  • ipotecasem
a II-a (voi)
  • ipotecatzi
(sa)
  • ipotecatzi
  • ipotecatzi
  • ipotecaratzi
  • ipotecaseratzi
  • ipotecasetzi
a III-a (ei, ele)
  • ipotecheaza
(sa)
  • ipotecheze
  • ipotecau
  • ipotecara
  • ipotecasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

ipoteca, ipotechezverb

  • 1. A supune un bun imobil unei ipoteci. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote SHia ipotecat moshia. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.