8 definitzii pentru invitare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INVITÁRE invitari s. f. Actziunea de a invita shi rezultatul ei. V. invita.
INVITÁRE invitari s. f. Actziunea de a invita shi rezultatul ei. V. invita.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
invitare sf [At: ALEXANDRESCU M. 373 / Pl: ~tari / E: invita] (Rar) 1 Rugaminte adresata cuiva sa participe la o anumita activitate Si: invitat1 (1). 2 Convocare la o intrunire Si: invitat1 (2). 3 (Spc) Chemare a cuiva la o masa la o petrecere etc. Si: invitat1 (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INVITÁRE invitari s. f. (Rar) Actziunea de a invita; invitatzie. Fara nici o invitare Un doctor vestit venise. ALEXANDRESCU M. 373.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INVITÁRE s.f. Actziunea de a invita shi rezultatul ei; invitatzie. [< invita].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
invitáre s. f. g.d. art. invitắrii; pl. invitắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
invitáre s. f. g.d. art. invitarii; pl. invitari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INVITÁRE s. 1. v. chemare. 2. v. invitatzie. 3. chemare convocare invitatzie. (~ lor la directzie.) 4. v. provocare. 5. v. citare. 6. v. somatzie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INVITARE s. 1. chemare invitatzie poftire. (~ cuiva la masa.) 2. invitatzie solicitare (inv.) pofta. (A dat curs ~ primite.) 3. chemare convocare invitatzie. (~ lor la directzie.) 4. chemare provocare. (~ cuiva la lupta.) 5. (JUR.) chemare citare citatzie invitatzie. (~ cuiva in fatza instantzei.) 6. invitatzie somare somatzie. (~ facuta cuiva pentru a respecta legalitatea.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
invitare, invitarisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a invita shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: invitatzie
- Fara nici o invitare Un doctor vestit venise. ALEXANDRESCU M. 373. DLRLC
-
etimologie:
- invita DEX '09 DEX '98 DN