13 definitzii pentru investi

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

INVESTÍ investesc vb. IV. Tranz. A acorda cuiva in mod oficial un drept o autoritate o demnitate o atributzie. ♦ (In Evul Mediu) A da cuiva investitura. Din fr. investir lat. investire.

investi vt [At: COD. PEN. R. P. R. 23 / Pzi: ~tesc / E: fr investir lat investire] 1 A pune pe cineva in mod oficial in posesia unui drept. 2 A conferi cuiva o demnitate. 3 (C. i. acte publice) A prevedea cu toate formele legale. 4 (Inv) A acorda cuiva investitura (2). 5 (Cmr; imp) A aloca un fond intro intreprindere Si: a investi. 6 (Inv) A asedia.

INVESTÍ investesc vb. IV. Tranz. A acorda cuiva in mod oficial un drept o autoritate o demnitate o atributzie: (in evul mediu) a da cuiva investitura. Din fr. investir lat. investire.

INVESTÍ investesc vb. IV. Tranz. A imputernici (pe cineva) in mod oficial a acorda (cuiva) un drept o autoritate o demnitate; (in evul mediu) a da cuiva investitura. Domnii tzarilor romine investeau pe boieri cu functziunile lor.Comisarul investit cu mandat... are drept so elibereze daca el gaseshte asta de cuviintza. CAMIL PETRESCU O. II 308.

INVESTÍ vb. IV. tr. (In evul mediu) A da cuiva investitura; a acorda cuiva in mod oficial un drept o demnitate. [P.i. tesc var. investi vb. IV. / cf. it. lat. investire fr. investir].

INVESTÍ vb. tr. 1. a da cuiva investitura (1). 2. a acorda in mod oficial un drept un titlu o demnitate. (< fr. investir lat. investire)

A INVESTÍ ~ésc tranz. 1) (persoane) A pune in mod oficial (intro functzie intrun drept sau intro demnitate). 2) (in evul mediu) A supune investiturii. /<fr. investir lat. investire

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

investí (a ~) (a acorda oficial un drept) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. investésc imperf. 3 sg. investeá; conj. prez. 3 sa investeásca

investí (a acorda cuiva in mod oficial un drept o demnitate o atributzie) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. investésc imperf. 3 sg. investeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. investeásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

INVESTÍ vb. 1. v. inscauna. 2. v. alege. 3. v. autoriza. 4. (inv. shi pop.) a orandui (inv.) a revesti a randui. (A ~ ceva cu forme legale.)

INVESTI vb. 1. a inscauna a introna a numi a proclama a pune a unge (inv.) a prochema a propovadui a striga a vesti. (Lau ~ imparat.) 2. a alege a desemna a pune. (Poporul in urale il ~ conducator al lui.) 3. a autoriza a delega a imputernici (inv.) a ispravnici a slobozi. (La ~ sa faca urmatorul lucru...) 4. (inv. shi pop.) a orindui (inv.) a revesti a rindui. (A ~ ceva cu forme legale.)

Intrare: investi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • investi
  • ‑nvesti
  • investire
  • ‑nvestire
  • investit
  • ‑nvestit
  • investitu‑
  • ‑nvestitu‑
  • investind
  • ‑nvestind
  • investindu‑
  • ‑nvestindu‑
singular plural
  • investeshte
  • ‑nvesteshte
  • investitzi
  • ‑nvestitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • investesc
  • ‑nvestesc
(sa)
  • investesc
  • ‑nvestesc
  • investeam
  • ‑nvesteam
  • investii
  • ‑nvestii
  • investisem
  • ‑nvestisem
a II-a (tu)
  • investeshti
  • ‑nvesteshti
(sa)
  • investeshti
  • ‑nvesteshti
  • investeai
  • ‑nvesteai
  • investishi
  • ‑nvestishi
  • investiseshi
  • ‑nvestiseshi
a III-a (el, ea)
  • investeshte
  • ‑nvesteshte
(sa)
  • investeasca
  • ‑nvesteasca
  • investea
  • ‑nvestea
  • investi
  • ‑nvesti
  • investise
  • ‑nvestise
plural I (noi)
  • investim
  • ‑nvestim
(sa)
  • investim
  • ‑nvestim
  • investeam
  • ‑nvesteam
  • investiram
  • ‑nvestiram
  • investiseram
  • ‑nvestiseram
  • investisem
  • ‑nvestisem
a II-a (voi)
  • investitzi
  • ‑nvestitzi
(sa)
  • investitzi
  • ‑nvestitzi
  • investeatzi
  • ‑nvesteatzi
  • investiratzi
  • ‑nvestiratzi
  • investiseratzi
  • ‑nvestiseratzi
  • investisetzi
  • ‑nvestisetzi
a III-a (ei, ele)
  • investesc
  • ‑nvestesc
(sa)
  • investeasca
  • ‑nvesteasca
  • investeau
  • ‑nvesteau
  • investira
  • ‑nvestira
  • investisera
  • ‑nvestisera
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • investi
  • investire
  • investit
  • investitu‑
  • investind
  • investindu‑
singular plural
  • investeshte
  • investitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • investesc
(sa)
  • investesc
  • investeam
  • investii
  • investisem
a II-a (tu)
  • investeshti
(sa)
  • investeshti
  • investeai
  • investishi
  • investiseshi
a III-a (el, ea)
  • investeshte
(sa)
  • investeasca
  • investea
  • investi
  • investise
plural I (noi)
  • investim
(sa)
  • investim
  • investeam
  • investiram
  • investiseram
  • investisem
a II-a (voi)
  • investitzi
(sa)
  • investitzi
  • investeatzi
  • investiratzi
  • investiseratzi
  • investisetzi
a III-a (ei, ele)
  • investesc
(sa)
  • investeasca
  • investeau
  • investira
  • investisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

investi, investescverb

  • 1. A acorda cuiva in mod oficial un drept o autoritate o demnitate o atributzie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Comisarul investit cu mandat... are drept so elibereze daca el gaseshte asta de cuviintza. CAMIL PETRESCU O. II 308. DLRLC
    • 1.1. in Evul Mediu A da cuiva investitura. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Domnii tzarilor romane investeau pe boieri cu functziunile lor. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.