INVÉNTZIE inventzii s. f. 1. Rezolvare sau realizare tehnica dintrun domeniu al cunoashterii care prezinta noutate shi progres fatza de stadiul cunoscut pana atunci; (concr.) obiect sistem tehnic etc. inventat. 2. Afirmatzie care sustzine k adevarate lucruri inexistente imaginare mincinoase; p. ext. minciuna. 3. Cautarea shi alegerea ideilor shi argumentelor adecvate intrun discurs sau a ideilor shi temelor corespunzatoare intro creatzie artistica. 4. (Muz.; in forma inventziune) Mica piesa muzicala in stil contrapunctic imitativ specifica barocului. [Var.: inventziúne s. f.] Din fr. invention lat. inventio onis.

inventzie sf [At: LB / V: ~iune (Pl: ~ni) / Pl: ~i / E: fr invention lat inventio onis] 1 Realizare tehnica dintrun domeniu al cunoashterii care prezinta noutate shi progres fatza de stadiul cunoscut pana atunci Si: inventare (3). 2 (Ccr) Lucru nou creat. 3 (Fig) Putere de a inventa. 4 Afirmatzie care sustzine k adevarate lucruri inexistente imaginare. 5 (Pex) Minciuna. 6 Cautare shi alegere a ideilor shi argumentelor adecvate intrun discurs sau a ideilor shi temelor corespunzatoare intro creatzie artistica. 7 (Muz; if inventziune) Mica piesa muzicala in stil contrapunctic imitativ specifica barocului. 8 (Muz; if inventziune) Fantezie improvizatzie cu caracter polifonic.

INVÉNTZIE inventzii s. f. 1. Rezolvare sau realizare tehnica dintrun domeniu al cunoashterii care prezinta noutate shi progres fatza de stadiul cunoscut pana atunci. 2. Afirmatzie care sustzine k adevarate lucruri inexistente imaginare mincinoase; p. ext. minciuna. 3. Cautarea shi alegerea ideilor shi argumentelor adecvate intrun discurs sau a ideilor shi temelor corespunzatoare intro creatzie artistica. 4. (Muz.; in forma inventziune) Mica piesa muzicala in stil contrapunctic imitativ specifica barocului. [Var.: inventziúne s. f.] Din fr. invention lat. inventio onis.

INVÉNTZIE inventzii s. f. 1. Realizare a unui nou sistem tehnic (aparat mashina etc.) a unui nou procedeu de obtzinere a unui material etc.; (concretizat) aparat mashina inventata. Marele invatzat rus A. S. Popov a daruit omenirii una din inventziile cele mai de seama ale zilelor noastre radioul. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 343 2/1. 2. Plasmuire neadevar minciuna. 3. Gasirea temelor shi formelor expresive celor mai potrivite intro creatzie artistica. Imaginatzia creatoare inventzia artistica e la fel de valabila in muzica k shi in celelalte arte. CONTEMPORANUL S. II 1954 nr. 388 3/2. [Victor Hugo] e imbelshugat k nimeni altul in inventzia verbala. SADOVEANU E. 225. Varianta: (invechit) inventziúne (pronuntzat tziu) (ODOBESCU S. II 107) s. f.

INVÉNTZIE s.f. 1. Crearea infaptuirea unui nou sistem tehnic a unui procedeu tehnologic etc.; lucru inventat. 2. Afirmarea unor lucruri inchipuite neadevarate; (p. ext.) nascocire plasmuire; minciuna. 3. Gasirea argumentelor intrun discurs sau a temelor shi a formelor celor mai expresive shi mai potrivite intro creatzie artistica. [Gen. iei var. inventziune s.f. / cf. lat. inventio fr. invention].

INVÉNTZIE s. f. 1. rezolvare creatoare a unei probleme tehnice sau de productzie care prezinta noutate sau progres in raport cu nivelul cunoscut al tehnicii pe plan mondial. ◊ lucrul inventat. 2. afirmarea unor lucruri inchipuite neadevarate; (p. ext.) nascocire plasmuire; minciuna. 3. gasirea argumentelor intrun discurs sau a temelor shi formelor celor mai expresive shi mai potrivite intro creatzie artistica. (< fr. invention lat. inventio)

INVÉNTZIE ~i f. 1) Descoperire realizata pentru prima data constituind un progres intrun anumit domeniu (shtiintza cultura economie etc.). 2) Lucru inventat; noutate shtiintzifica sau tehnica. 3) fig. Afirmare a unor lucruri neadevarate imaginate. [G.D. inventziei; Sil. tzie] /<fr. invention lat. inventio ~onis

inventziune sf vz inventzie

INVENTZIÚNE s.f. 1. (Muz.) Fantezie improvizatzie cu caracter polifonic; piesa instrumentala de obicei pentru pian cuprinzand doua sau trei linii melodice in care se folosesc procedeele polifonice. 2. V. inventzie. [Pron. tziu. / cf. it. invenzione fr. invention].

INVENTZIÚNE s. f. (muz.) fantezie improvizatzie cu caracter polifonic; piesa instrumentala cuprinzand doua sau trei linii melodice in care se folosesc procedeele polifonice. (< it. invenzione fr. invention)

inventzi(un)e f. 1. facultatea de a inventa; 2. lucru inventat; 3. fig. plasmuire; 4. partea retoricei ce se ocupa cu cercetarea shi alegerea probelor discursului.

*inventziúne f. (lat. invéntio ónis V. conventziune). Actziunea de a inventa: inventziunea paratrasnetuluĭ e datorita luĭ Franklin. Lucru inventat scornitura: bicicleta e o admirabila inventziune. Fictziune inchipuire: inventziunile poetzilor. Minciuna: asta e curata inventziune. Ret. Partea care cerceteaza shi alege argumentele shi ideile de care te potzĭ folosi pentru a trata un subĭect. SHi éntzie.

invéntzie (descoperire minciuna) (tzie) s. f. art. invéntzia (tzia) g.d. art. invéntziei; pl. invéntzii art. invéntziile (tzii)

invéntzie s. f. (sil. tzie) art. invéntzia (sil. tzia) g.d. art. invéntziei; pl. invéntzii art. invéntziile (sil. tzii)

inventzie

inventziúne (piesa muzicala) (tziu) s. f. g.d. art. inventziúnii; pl. inventziúni

inventziúne (muz.) s. f. (sil. tziu) g.d. art. inventziúnii; pl. inventziúni

INVÉNTZIE s. 1. v. imaginatzie. 2. v. fantezie. 3. creatzie nascocire plasmuire scornitura (pop.) iscodeala iscodenie iscoditura. (O ~ a imaginatziei sale.) 4. v. minciuna.

INVENTZIE s. 1. fantezie imaginatzie inchipuire. (Are o ~ bogata.) 2. fantezie fictziune imaginatzie inchipuire nascocire plasmuire scorneala scornire. (Produs al ~.) 3. creatzie nascocire plasmuire scornitura (pop.) iscodeala iscodenie iscoditura. (O ~ a imaginatziei sale.) 4. minciuna nascoceala nascocire nascocitura neadevar palavra plasmuire poveste scorneala scornire scornitura (pop.) iscoditura (inv.) basna basnire (fam.) baliverna brashoava (fam. fig.) basm gogoasha tromboane (pl.). (Tot cea spus e o simpla ~.)

INVENTZIE (< fr. invention < lat. inventzio descriere nascocire) Inventzia se refera la elementele produse descoperite sau inventate de imaginatzie pentru realizarea unei opere literare sau a oricarei opere artistice. Ea constituie procesul initzial in elaborarea shi structurarea unei creatzii artistice. Termen devenit sinonim cu fictziunea fantezia imaginatzia. In retorica ea reprezinta acea parte a compozitziei care are k obiect cautarea shi alegerea ideilor ce urmeaza sa fie cuprinse intrun discurs. Pentru aceasta oratorul trebuie sa tzina seama de scopul urmarit acela de a convinge de a placea shi de a sfatui dupa cum arata Cicero in De oratore utilizind k mijloace retorice probele (v.) demonstratzie a celor ce au sa urmeze moravurile (v.) care vor contribui la atragerea bunavointzei shi pasiunile (v.) prin care se impresioneaza inimile ascultatorilor. Aceste mijloace retorice constituie materialul retoric brut al discursului. Dupa natura lor ele sint grupate in mijloace intelectuale sau argumentele propriuzise mijloace afective pasiunile mijloace voluntare probitate energia shi modestia cuviintza.

INVENTZIE (< fr. invention < lat. inventio descoperire) Parte a retoricii care are k obiect cautarea shi alegerea ideilor ce urmeaza sa fie cuprinse intrun discurs. In gasirea acestora oratorul trebuie sa tzina seama de scopul urmarit acela de a convinge de a placea shi de a sfatui dupa cum arata shi Cicero in De oratore. K mijloace retorice sint folosite probele demonstratzie a celor ce au sa urmeze moravurile care vor contribui la atragerea bunavointzei shi pasiunile prin care se impresioneaza inimile celor ce asculta. Aceste mijloace retorice constituie materialul brut al discursului. Grupate dupa natura lor in mijloace intelectuale sau argumentele propriuzise; mijloace afective pasiunile; mijloace voluntare probitatea energia shi modestia cuviintza.

inventziune in sens restrans forma* muzicala in stil contrapunctic* imitativ ce ishi are originea in baroc*. In sens larg invocand geneza termenului din a doua jumatate a sec. 16 shi pana azi se desprind mai multe semnificatzii: i. se poate referi la orice fel de piesa muzicala care nu poarta numele specific genului la piese de genuri diferite sau la cele care apartzin unor genuri noi care nu reprezinta inca o categorie aparte. De asemenea sensurile notzionale ale cuvantului i. prezinta in muzica tot doua aspecte: cel general care desemneaza inventivitate muzicala shi cel particular ce indica un intzeles restrans de tema* cu latentze dezvoltatoare capabila de a zamisli forme muzicale inedite. Aparte astfel prin noutatea formei corelata cu libertatea ei conceptul de formaprincipiu (i. k principiu de compozitzie nespecificanduse un anumit tip de forma). Deshi pe plan teoretic se accentueaza sensul notzional cu aspecte diferentziate in care este inclusa shi ideea de forma istoria muzicii nea obishnuit cu sensul de forma (libera) in stil imitativ (la Pietro Ponzio Dialogo della musica teoretica e pratica 1592). Mai mult H.J. Moser inidica prin i. o determinare de gen (1 2) muzical: pentru chanson*ul de ampla dimensiune (Cl. Jannequin) shi pentru lucrarile contrapunctice* care nu sunt fugi* sau canoane (4). Desigur in practica muzicala termenul este strans legat de creatzia lui J.S. Bach (Inventziuni la doua shi trei voci 17201723) deshi el a fost utilizat shi inainte (de pilda de catre F. a. Bonporti Inventioni a violino solo op. 10 17121713?). Insa termenul cuprinde in creatzia lui J.S. Bach atat dimensiunea teoretica de ars inveniendi shtiintzific fundamentata in barocul muzical reprezentand un domeniu in studiul compozitziei (2) (D. Dammann) o metoda de a se ajunge la invetivitatea muzicala (H.H. Eggebrecht) shi o posibilitate de ratzionalizare a procesului creator (in opozitzie cu inspiratzia nepravazuta) cat shi dimensiunea practica prin care este creata compozitzia (2) muzicala k opera de arta ce a deschis orientari estetice noi shi k lucrare capitala pe plan didactic reprezentand un model armonicopolifonic (precum Clavecinul bine temperat 1722) in fixarea shi afirmarea principiilor tonale; mentzionam k eshalonarea initziala a celor 15 inventziuni la doua voci shi 15 inventziuni la trei voci ascendenta shi descendenta respectiv: DoremiFaSolsi Si bemolLasolfaMiMi bemolRedo a fost o reushita practica (pedagogica) de a prezenta in mod gradat tonalitatzile (2) de la cele mai simple la cele complexe lucru generalizat in Clavecinul bine temperat. Totodata Inventziunile lui Bach inseamna un pas important in domeniul executziei muzicale constituind una din treptele didactice obligatorii in formarea instrumentishtilor. ♦ I. sa perpetuat pana in zilele noastre fiind unul din procedeele proprii lucrarilor ce nu se vor fi incadrat in forme sau genuri prestabilite. Astfel forma bi sau tripartita initziata de Bach cat shi stilul contrapunctic imitativ au primit dea lungul timpului aspecte noi invocand mereu sensul notzional de inventivitate. Marturie stau lucrarile semnate de A. Berg B. Bartók G. Petrassi E. Pepping B. Blacher W. Fortner Z. Vancea SHt. Niculescu C.D. Georgescu M. Moldovan G. Costinescu L. Glodeanu sh.a. O analiza remarcabila a Inventziunilor lui Bach a fost realizata de S. Todutza in Formele muzicale ale Barocului in operele lui J.S. Bach. vol. II Buc. 1973.