invartire sf [At: ALECSANDRI P. III 57 / Pl: ~ri / E: invarti] 1 Mishcare circulara in jurul axei sale sau al unui centru Si: intoarcere invartit¹ (1) invarteala (1) invartitura (1) rotire sucire. 2 Mishcare de rotatzie Si: invartit¹ (2) invartitura 3 (Ccr) Rasucire a unui obiect printre degete Si: invartit¹ (3) invartitura (3). 4 Intoarcere a arcului unui ceas al unui mecanism Si: invartit¹ (4). 5 Dans in cerc Si: invartit¹ (5). 6 Conducere a cuiva dupa placul sau Si: invartit¹ (6). 7 Manuire cu pricepere a unei arme sau unelte Si: invartit¹ (7). 8 Conducere. 9 (Fam) Succes in afaceri Si: invartit¹ (9). 10 Parvenire pe cai laturalnice Si: invartit¹ (10). 11 Acordare de favoruri cuiva prin incalcarea legii Si: invartit¹ (11). 12 Mishcare fara rost incoace shincolo Si: invartit¹ (12). 1314 Eschivare a cuiva prin favoritism de la obligatziile sale (militare) Si: invartit¹ (1314). 15 (Ccr; rar) Spatziu comercial frecventat de multa lume care consuma sau cumpara. 16 (SHfg) Depanare.

INVARTÍ invart vb. IV. 1. Tranz. refl. shi intranz. A (se) mishca in cerc a (se) intoarce de jur imprejur a determina sau a face o mishcare de rotatzie; a (se) roti a (se) rasuci. ◊ Expr. (Refl.) A se invarti casa (sau locul pamantul) cu cineva se spune cand cineva are ametzeli sau cand se simte foarte rushinat. (Tranz.) Ashi invarti ochii = a mishca ochii in toate directziile pentru a privi (in jur). (Refl. shi tranz.) A se invarti in hora sau a invarti hora = a dansa a juca. (Refl.) A se invarti pe langa cineva (sau in jurul imprejurul cuiva) = a cauta sa cashtige simpatia bunavointza cuiva. (Tranz.) A invarti (pe cineva) pe (sau dupa) deget(e) = a conduce (pe cineva) dupa plac. ♦ Tranz. A rasuci pe deget intre degete sau cu degetele. ♦ Tranz. A intoarce in toate felurile a privi pe toate partzile. 2. Tranz. A manui (cu dibacie) o unealta o arma. ♦ Intranz. A amesteca in ceva (cu lingura). 3. Refl. A umbla de colo pana colo fara scop; a se mishca de jur imprejur a se intoarce (intrun spatziu ingust); a se foi. 4. Tranz. shi refl. Fig. (Fam.) A se indeletnici cu afaceri (dubioase); a cashtiga a dobandi ceva a profita (pe cai laturalnice) de un concurs de imprejurari favorabile. [Prez. ind. shi: invartesc] Cf. sl. vrŭtĕti.

invarti [At: NEGRUZZI S. I 54 / V: (reg) varti / Pzi: ~tesc / E: slv врштети] 12 vtr A (se) mishca in cerc sau in jurul axei sale Si: a (se) roti. 34 vtr A (se) rasuci. 5 vr (Pop) A se ~ k un cui intro caldare A se agita fara rost fara a face nici o treaba. 6 vt (Pop; ie) A suci a ~ A roti in gol. 7 vr (Pfm; ie) A se ~ casa (locul capul sau pamantul) cu cineva A avea ametzeli. 8 vr (Iae) A se simtzi rushinat. 9 vt (Pop; ie) A se ~ intrun calcai A fi iute la treaba. 10 vt (Ie) Ashi ~ ochii A privi in toate directziile. 1112 vtr (Pop; ie) A ~ hora (sau a se ~ in hora) A juca intro hora. 13 vr (Fam; ie) A se ~ pe langa cineva (sau in jurul cuiva) A cauta sa cashtige simpatia sau bunavointza cuiva. 14 vt (Pfm; ie) A ~ pe cineva pe degete A conduce pe cineva dupa plac. 15 vt A privi ceva pe toate partzile. 16 vt A manui cu dibacie o unealta o arma etc. 17 vi A amesteca in ceva cu lingura. 18 vr A se plimba dintro parte in alta fara scop Si: a se foi. 1920 vtr (Fam; fig) A se indeletnici cu afaceri dubioase. 2122 vr (Fam; fig) A profita in mod (nemeritat sau) necuvenit de un concurs de imprejurari favorabile. 23 vt (Pop; ie) A ~ capul cuiva A convinge. 24 vt (Iae) A determina pe cineva sa faca ceva. 25 vt (Iae) A cashtiga dragostea unei fete. 26 vt (Iae) A stapani pe cineva. 27 vt (Pop; ie) A ~ de cap pe cineva A seduce. 28 vt A infashura. 29 vt A intoarce arcul unui ceas al unui mecanism. 30 vr (Ie) A se ~ k funia in traista A nu putea tzine directzia in mers fiind beat. 3132 vr (Ie) A se ~ k un prasnel (A se mishca sau) a face ceva foarte repede. 33 vt (Inv; ie) A ~ dulapuri A umbla cu inshelatorii. 34 vt (Ivr) A conduce. 35 vt A administra. 36 vt (Ie) A ~ capital mare A investi o suma mare de bani. 37 vt A proceda astfel incat lucrurile sa iasa bine. 38 vr (Udp „de”) A face rost. 39 vt A acorda cuiva favoruri incalcand legea. 40 vt A rasuci un obiect intre degete. 41 vt (SHfg) A depana.

INVARTÍ invartesc vb. IV. 1. Tranz. refl. shi intranz. A (se) mishca in cerc a (se) intoarce de jur imprejur a determina sau a face o mishcare de rotatzie; a (se) roti a (se) rasuci. ◊ Expr. (Refl.) A se invarti casa (sau locul pamantul) cu cineva se spune cand cineva are ametzeli sau cand se simte foarte rushinat. (Tranz.) Ashi invarti ochii = a mishca ochii in toate directziile pentru a privi (injur). (Refl. shi tranz.) A se invarti in hora sau a invarti hora = a dansa a juca. (Refl.) A se invarti pe langa cineva (sau in jurul imprejurul cuiva) = a cauta sa cashtige simpatia bunavointza cuiva. (Tranz.) A invarti (pe cineva) pe (sau dupa) deget(e) = a conduce (pe cineva) dupa plac. ♦ Tranz. A rasuci pe deget intre degete sau cu degetele. ♦ Tranz. A intoarce in toate felurile a privi pe toate partzile. 2. Tranz. A manui (cu dibacie) o unealta o arma. ♦ Intranz. A amesteca in ceva (cu lingura). 3. Refl. A umbla de colo pana colo fara scop; a se mishca de jur imprejur a se intoarce (intrun spatziu ingust); a se foi. 4. Tranz. shi refl. Fig. (Fam.) A se indeletnici cu afaceri (dubioase); a cashtiga a dobandi ceva a profita (pe cai laturalnice) de un concurs de imprejurari favorabile. [Prez. ind. shi: invart] Cf. sl. vrŭtĕti.

INVIRTÍ invirtesc shi invírt vb. IV. 1. Tranz. A mishca (ceva sau pe cineva) in cerc a da o mishcare de rotatzie a intoarce printro mishcare circulara; a roti; a suci; a rasuci. Ar numara cu voce tare de cite ori se invirte roata shi ar stabili apoi printro simpla inmultzire distantza strabatuta de carutza de la un punct la altul. GALAN B. I 411. Un mecanism care sal invirtzi cu o cheie. C. PETRESCU I. II 68. Calaul navea decit sa invirteasca grindeiul. NEGRUZZI S. I 311. ◊ Refl. pas. Mielul gras incet cu lene se invirte pe frigare. BELDICEANU P. 53. ◊ Refl. Eu miam facut un cintec SHi nash fi vrut sal fac Dar fusul e de vina K senvirtea mereu SHi cemi cintanainte Cintam pe urma eu. COSHBUC P. I 59. Pe deasupra baltzii nagitzii senvirtesc. ALECSANDRI P. A. 118. (Expr.) A se invirti casa (sau locul pamintul etc.) cu cineva se zice cind cineva are ametzeli sau se simte foarte incurcat foarte rushinat. Cerca parca sashi dea sama sa afle cei cu el shi nu putea... senvirtea odaia cu dinsul. MIRONESCU S. A. 35. Nu mie bine... pamintul se invirteshte cu mine. BOLINTINEANU O. 386. Vai de mine se invirteshte casa cu mine. Toate le vad pe dos. ALECSANDRI T. I 223. ♦ (Complementul indica obiectul rezultat prin rasucirea partzilor componente) A rasuci cu mina intre degete. Oamenii shopteau linishtitzi ashezatzi pe razor. Unii ishi invirteau citeo tzigara. DUMITRIU N. 88. Mama [piinea] plamadea SHo lasa pina dospea; Apoi colaci invirtea Pe lopata mii culca. ALECSANDRI P. P. 390. ♦ (Insotzit de verbul «a suci» exprima o repetare a mishcarii de invirtire) A intoarce in toate felurile a potrivi pe toate partzile. Ia el punga o suceshte o invirteshte. CREANGA P. 44. Vinemparateasa minioasa shi intra in bolta k sashi aleaga multe de toate. Tot invirte shi suceshte. RETEGANUL P. III 21. ◊ Fig. La bagat in judecatzi la sucit la invirtit shi la lasat sarac luciu. DELAVRANCEA S. 19. ◊ Absol. SHi nici una nici doua... invirte suceshte trage intinde. SHEZ. I 258. ♦ (Cu complementul «ochii») A mishca in toate directziile pentru a privi (in jur). Maninca flacaul cu totzi ai casei shishi tot invirte ochi in jur. GALAN Z. R. 65. ♦ Intranz. A mesteca. Invirtea cu o lingura de lemn Prin cratitza in care sfiriia rintashul. BENIUC V. 37. Pa lui muma o gaseau Din gura frumos cintind SHi din druga invirtind. TEODORESCU P. P. 559. 2. Tranz. (Cu complementul «hora») A juca a dansa. Busuioc avuse grija sa tocmeasca lautari k sa poata tineretul sa invirteasca hora toata dupaamiaza. REBREANU R. I 125. Fete mindre cari shtiau a invirti shi hora dar shi suveica. CREANGA A. 1. Sanvirtim hora fratziei Pe pamintul Rominiei. ALECSANDRI O. 94. SHi ia pe nuna de mina Cu mireasa dimpreuna SHinvirtitzi o hora buna. TEODORESCU P. P. 182. ◊ Refl. Hora se invirtea sub streshina unui nuc batrin. SADOVEANU O. I 73. Lautarii cinta hora senvirteshte. BOLINTINEANU O. 10. 3. Tranz. (Cu privire la arme sau instrumente) A minui. Bratzul meu... Nu mai poate sa invirteasca paloshul. ISPIRESCU L. 12. Noi shtim a invirti sapa coasa shi secerea. CREANGA A. 163. SHi spre Dunarealerga Haulind shi chiuind Buzduganul invirtind. ALECSANDRI P. P. 59. 4. Refl. A umbla de colo pina colo fara scop; a se foi. Mai ma invirtesc pe linga carutza desham dau la cai nishte ovaz pe urma iar ma duc la el. PREDA I. 92. Se invirteau prin ograzi se uitau la cerul senin shi mai ales la virtejurile de fum. REBREANU R. II 108. Incepe a se invirti prin casa cu neastimpar. CREANGA P. 24. ◊ Fig. Tina Diaconu se invirtea in jurul aceluiashi subiect de conversatzie. C. PETRESCU A. 473. ♦ A se mishca de jur imprejur a se intoarce (intrun spatziu ingust). Cinci camarutze in care abia te potzi invirti. NEGRUZZI S. I 70. 5. Tranz. Fig. A exercita o meserie a se indeletnici cu o treaba neprecisa (de obicei necinstita). Fusese zece ani factor poshtal pe urma... invirtise nishte afaceri nelamurite. C. PETRESCU I. II 141. Mai Leonte baietzii ashtia ai noshtri de la curte ce treaba invirtesc acuma? REBREANU R. II 66. Peruianu era un avocat mediocru dar invirtea afaceri care nu mai erau mediocre. VLAHUTZA O. A. 275. ◊ Expr. A invirti capul (cuiva) = a face pe cineva sashi piarda dreapta judecata al zapaci. De ce cauta sai invirteasca el capul fetei? REBREANU I. 25. A invirti (pe cineva) pe degete v. deget. ♦ A procura cuiva o situatzie nemeritata a face k cineva sa beneficieze de favoruri ilegale. Cei avutzi iam invirtit eu pe la partea sedentara. CAMILAR N. I 136. ♦ Refl. A obtzine o favoare sau un avantaj (datorita abilitatzii imprejurarilor favorabile etc.) ai reushi o afacere necinstita; a scapa dintrun bucluc. Neom invirti astazi shi de tzigari. PAS Z. IV 16. Ei bravo! Te invirtzi ai? C. PETRESCU C. V. 125.

INVIRTÍRE invirtiri s. f. Actziunea de a (se) invirti; mishcare circulara; rotire sucire rasucire. Musca sa intors in colivie... shi prinsa de un sentiment de mishcare perpetua a intrat intro spirala de invirtire dementa imprejurul lui Coco. ARGHEZI P. T. 110. Sus in deal de minastire Salta horan invirtire. ALECSANDRI P. III 571. In invirtirea valtzului am pomenit numele tau. NEGRUZZI S. I 65.

A INVARTÍ ~ésc 1. tranz. 1) A face sa se invarteasca. ◊ ~ capul cuiva (~ pe cineva) a) a face pe cineva sashi piarda judecata; b) a amagi pe cineva. ~ hora a dansa; a juca. 2) A intoarce pe toate partzile (cercetand cu privirea); a suci. 3) (obiecte) A folosi cu dibacie; a manui. ~ sapa. ~ arcul. ~ o arma. ◊ ~ o treaba (sau o afacere) a se ocupa cu un lucru necinstit. 2. intranz. fam. A se imbogatzi pe cai necinstite. ◊ Invarte bine cashtiga din gros (prin mijloace indoielnice). /in + sl. vrutĕti

A SE INVARTÍ ma ~ésc intranz. 1) A face o mishcare de rotatzie (in jurul axei sale sau al altui obiect); a realiza mishcari circulare; a se roti. Pamantul se ~eshte. ◊ ~ casa (sau locul pamantul) cu cineva a fi apucat de ametzeli. 2) A umbla incolo shi incoace (fara rost). ◊ ~ k o curca chioara a umbla de ici pana colo (incurcand lumea). 3) A folosi in mod conshtient mijloace dubioase pentru a obtzine ceva. /in + sl. vrutĕti

invartì v. 1. a (se) intoarce imprejur: a invarti un baston; 2. fig. a manui a conduce: a invarti un capital; 3. a se roti: pamantul se invarteshte imprejurul soarelui; 4. a se ametzi: mi se invarteshte capul. [Lat. VERTERE].

invírt (nord) shi tésc a í v. tr. (vsl. vrŭteti shi vratiti ruda cu lat. vértere shi invértere a invirti. V. razvratesc povortesc). Mishc in cerc: a invirti o roata o frigare un baston (in aer jucinduma). Fig. Minuĭesc intrebuintzez: acest comerciant invirteshte (fr. roule) un mare capital. V. refl. Ma mishc in cerc ma rotesc ma intorc in prejuru meŭ saŭ al altuĭa: pamintu se invirteshte in prejuru luĭ shi al soareluĭ. Fig. Iron. Ocup un loc bun pin shiretenie: acest tinar s’a invirtit bine ocupind un post bun. Baba asta e asha de shireata in cit invirteshte lumea e foarte shireata. A invirti cuĭva capu 1. al face sa creada ceĭa ce vreĭ tu 2. al scoate din mintzĭ. A tzi se invirti capu a se invirti lumea cu tine a fi ametzit a avea ametzelĭ.

invartíre s. f. g.d. art. invartírii; pl. invartíri

invartíre s. f. g.d. art. invartírii; pl. invartíri

!invartí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. invart/invartésc imperf. 3 sg. invarteá; conj. prez. 3 sa invarta/sa invarteásca

invartí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. invartésc/invart imperf. 3 sg. invarteá; conj. prez. 3 sg. shi pl. invarteásca/invarta

INVARTÍRE s. 1. v. rotatzie. 2. v. rasucire. 3. invartit rasuceala rasucire rasucit rasucitura suceala sucire sucit sucitura. (~ unui fir textil.)

INVARTÍ vb. 1. v. rasuci. 2. v. rula. 3. v. framanta.

INVIRTI vb. 1. a (se) intoarce a (se) rasuci a (se) roti a (se) suci (reg.) a (se) rotila. (A ~ cheia in broasca.) 2. a rasuci a roti a suci (pop.) a sucali (reg.) a rotila a rotocoli (Transllv.) a tecarui. (A ~ un obiect pentru al face sul.) 3. a framinta a rasuci a suci. (A ~ batista in mina.)

INVIRTIRE s. 1. intoarcere invirteala invirtit invirtitura rasucire rotatzie rotire rotit (pop.) rotitura rotocol. (O ~ de 360 de grade.) 2. intoarcere intors rasucire rotire sucire. (~ unui buton a unui contact.) 3. invirtit rasuceala rasucire rasucit rasucitura suceala sucire sucit sucitura. (~ unui fir textil.)

A invarti ≠ a dezvarti

a invarti cutzitul in rana expr. a adauga la suferintza cuiva un nou motiv de suferintza; a spori suferintza (cuiva).

a se invarti k o musca fara cap expr. v. a se invarti k un coi intro caldare

a se invarti k un coi in caldare / intro galeata expr. (obs.) a se foi de colocolo a se agita fara rost.

a se invarti de un sentiment expr. a pune la cale o intalnire amoroasa.

invarti (pe cineva) pe degete expr. a manipula (pe cineva) dupa bunul plac.

invarti invartesc I. v. t. 1. a desfashura actziuni dubioase 2. (intl.) a ancheta II. v. r. a se capatui; a se imbogatzi profitand de un concurs de imprejurari favorabile