intriga sf [At: (a. 1819) URICARIUL I 127 / V: (pop) ~ica indrica / Pl: ~igi / E: fr intrigue] 1 Actziune ascunsa care urmareshte invrajbirea oamenilor pentru a trage foloase din confuzia shi animozitatzile create Si: (pop) uneltire. 2 (Pfm; ie) A face (sau a baga a vari ori a iscodi) ~ (sau ~igi) A incerca sa realizeze un scop prin intrigi (1). 3 (Ivp; ie) A fi (cu cineva) la ~ica A fi vrajmashi de moarte. 4 Schema generala de fapte shi de actziuni care reprezinta subiectul unor opere literare. 5 Incident din care izbucneshte conflictul intro opera literara. corectata

ÍNTRIGA intrigi s. f. 1. (Adesea construit cu verbele «a face» «a baga» «a umbla cu» etc.) Uneltire actziune ascunsa dusa prin mijloace necinstite pentru realizarea unui scop sau a unei cauze nedrepte sau pentru zadarnicirea unui lucru; cabala (2). V. vrajba zizanie. Umbla cu vorbe shi cu intrigi proaste. SADOVEANU B. 280. Nu te amesteca in intrigi. NEGRUZZI S. I 249. 2. Totalitatea incidentelor care dezvolta actziunea unei piese de teatru sau a unei opere epice. Intriga se incurca asha de rau incit autorul nici nu indrazneshte so descurce de pe scena ci intre culise. GHEREA ST. CR. I 364. Aceste doua opere ale lui Filimon nu sint nishte romantzuri in cari sa se desfashure peripetziile unei intrigi. GHICA S. A. 80.

ÍNTRIGA s.f. 1. Uneltire (secreta) care foloseshte mijloace nepermise in vederea realizarii sau a zadarnicirii unui lucru. ♦ Vrajba zazanie. 2. Parte a subiectului care determina cursul actziunii unei opere dramatice sau epice; incidentul din care izbucneshte conflictul. [< fr. intrigue].

ÍNTRIGA s. f. 1. uneltire care foloseshte mijloace nepermise in vederea realizarii sau a zadarnicirii unui lucru. ◊ vrajba. 2. parte a subiectului care determina cursul actziunii unei opere dramatice sau epice; incidentul din care izbucneshte conflictul. (< fr. intrigue)

ÍNTRIGA ~gi f. 1) Actziune reprobabila intreprinsa pe ascuns pentru a starni vrajba sau a zadarnici ceva; uneltire. 2) Ansamblu de evenimente shi conflicte principale care constituie subiectul unei lucrari artistice. /<fr. intrigue germ. Intrige

intriga f. 1. uneltiri ascunse pentru a face sa reusheasca sau sa caza o afacere; 2. incidente cari formeaza nodul unei piese de teatru.

*íntriga f. pl. ĭ (ngr. intrigka fr. intrigue d. it. intrigo subst. verbal d. intrigare a intriga; sp. pg. intriga intriga. V. stric). Uneltirĭ ascunse k sa reusheasca orĭ sa cada o afacere. Incidentele care formeaza nodu uneĭ pĭese teatrale. Maĭ bine íga. V. sforarie.

indrica sf vz intriga

intrica sf vz intriga

íntriga s. f. g.d. art. íntrigii; pl. íntrigi

íntriga s. f. g.d. art. íntrigii; pl. íntrigi

intriga (subst.)

ÍNTRIGA s. 1. mashinatzie uneltire (livr.) cabala (inv. shi reg.) marghiolie (Munt. shi Olt.) shcoala (Bucov. shi Transilv.) shcort (inv.) marafet tehna tocmeala umblet zavistie (fam.) tertip (fig.) manevra manopera urzeala (fig. rar) mreaja retzea trama tzesatura (fam. fig.) mancatorie panglicarie sforarie. (Umbla cu tot felul de ~i.) 2. v. complot. 3. v. actziune.

INTRIGA s. 1. mashinatzie uneltire (livr.) cabala (inv. shi reg.) marghiolie (Munt. shi Olt.) shcoala (Bucov. shi Transilv.) shcort (inv.) marafet tehna tocmeala umblet zavistie (fam.) tertip (fig.) manevra manopera urzeala (fig. rar) mreaja retzea trama tzesatura (fam. fig.) mincatorie panglicarie sforarie. (Umbla cu tot felul de ~i.) 2. complot conjuratzie conspiratzie mashinatzie uneltire (livr.) cabala (inv. shi pop.) meshteshug meshteshugire(inv.) maiestrie (fig.) lucratura urzeala. (O ~ de curte.) 3. actziune afabulatzie fabulatzie subiect (livr.) trama (rar) fabula (fig.) tzesatura. (~ unui roman.)

intríga (íntrigi) s. f. 1. Uneltire. 2. Schema care reprezinta subiectul unei opere literare. Var. (pop.) intrica. Mr. intriga. Fr. intrigue; var. prin intermediul ngr. ἴντριγϰα (Graur BL VI 154) cf. bg. intriga. Der. intriga vb. (a face intrigi); intrigant s. f. din fr.

INTRIGA. Subst. Intriga uneltire manevra (fig.) mashinatzii cabala (fig.) urzeala (fig.) zavistie (inv.) sforarie (fam.) zizanie. Complot conspiratzie conjuratzie (rar). Bisericutza (fig.) gashca (peior.) clica. Denuntzare denuntz delatziune pira piriciune (pop.) piritura (inv.). Instigare instigatzie incitare (livr.) incitatzie (livr.) intaritare atzitzare (fig.) asmutzire (fig.) sumutzare (pop.). Dezbinare discordie disensiune dezacord neintzelegere dihonie (reg.) cearta filonichie (inv.). Intrigant cutra uneltitor sforar (fig.) fitilist (fam.) complice. Denuntzator delator piricios piritor turnator (fam.). Complotist complotash (inv.) conjurat (rar). Adj. Intrigant zavistios (inv.) zavistnic (inv.) zavistuitor (inv.) dezbinator (rar). Vb. A face (a baga) intrigi a intriga (inv.) a zavistui (inv.) a trage sforile a unelti a urzi (fig.) a conspira a tzese (fig.) a baga discordie a baga zizanie a baga (a viri) fitil (fitiluri) (fam.) a baga ac in miere; a agita spiritele a incita (livr.) a monta (fig.) a atzitza (fig.) a sumutza (pop.) a asmutzi (fig.) a dezbina. A denuntza a turna (fig.) a piri. V. cearta defaimare dezacord invidie provocare razvratire.

INTRIGA (< fr. intrigue uneltire intriga) Motivul ce dezlantzuie conflictele sau starile sufleteshti ale personajelor intro opera literara epica sau dramatica in versuri sau in proza. Naratziune a unor evenimente accentul cazind insa pe cauzalitate cum o defineshte E.M. Forster in Aspecte ale romanului. Alcatuita din mai multe elemente numite episoade sau incidente intriga organizeaza evenimentele din care rezulta o anumita structura a operei literare. Inceputului intrigii cind se ivesc primele ciocniri intre personaje i se mai spune shi nodul actziunii. Hotarirea lui Catzavencu de a fi ales deputat shantajind pe Trahanache Tipatescu shi Zoe prin publicarea compromitzatoarei scrisori sta la baza intrigii comediei lui I.L. Caragiale O scrisoare pierduta. In Iliada lui Homer intriga o constituie minia lui Ahile impotriva lui Agamemnon care in schimbul lui Hriseis fiica lui Hrises preotul zeului Apollon i luase pe cea mai frumoasa sclava a sa Briseis. Intriga se prezinta k o inlantzuire prin innodare shi deznodare de fapte shi actziuni care presupun un conflict shi din care rezulta structura operei literare. Intro opera dramatica ea poate lua nashtere din jocul pasiunilor sau din intimplari fortuite k in comediile de intriga (Dale Carnavalului de I.L. Caragiale; Vicleniile lui Scapin de Molière). In teatrul antic shi in cel clasic francez intriga este de cele mai multe ori simpla. Pentru tragedienii greci care urmareau efecte de ordin moral nu era nevoie de o intriga prea complicata. Dimpotriva scopul tragediei clasice fiind sugerarea impresiei de fortza shi maretzie cu cit intriga era mai simpla cu atit era mai potrivita sa starneasca aceasta impresie. De aceea desfashurarea momentelor se petrece intrun mod linishtit linear fara situatzii capricioase shi surprinzatoare. In teatrul spaniol (Lope de Vega Calderon de la Barca) shi in dramaturgia moderna franceza (Beaumarchais Scribe Sardou etc.) intriga apare mult complicata ea rezultind dintro imbinare intentzionata a situatziilor shi din combinatzii ingenioase. In dramaturgia moderna tzesatura intrigii apare k o veritabila virtuozitate ceea ce da pieselor de teatru o anumita stralucire shi verva (O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale; Suflete tari de Camil Petrescu; Mielul turbat de Aurel Baranga etc.).

INTRIGA iudalac imbarligatura lucratura panglicarie stramba shulfarie.