opțiuni
  • info

16 definiții pentru intranzitiv (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTRANZITÍV, -Ă, intranzitivi, -e, adj., s. n. (Gram.) (Verb) care nu poate fi construit cu un complement direct din cauză că acțiunea lui nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect. – Din fr. intransitif, lat. intransitivus.

INTRANZITÍV, -Ă, intranzitivi, -e, adj., s. n. (Gram.) (Verb) care nu poate fi construit cu un complement direct din cauză că acțiunea lui nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect. – Din fr. intransitif, lat. intransitivus.

intranzitiv, ~ă [At: DA ms / V: ~nsi~ / Pl: ~i, ~e / E: fr intransitif] (Grm) 1 a Care nu este tranzitiv Si: netranzitiv. 2-3 sn, a (Verb) care nu poate avea complement direct, deoarece exprimă o acțiune ce nu se exercită în mod direct asupra unui obiect. corectată

INTRANZITÍV, -Ă, intranzitive, adj. (Gram.; despre verbe) A cărui acțiune nu se răsfrînge direct asupra unui obiect. «A merge», «a sta» sînt verbe intranzitive.

INTRANZITÍV, -Ă adj. (Despre verbe) A cărui acțiune nu trece direct asupra unui obiect. [Var. intransitiv, -ă adj. / cf. fr. intransitif, lat. intransitivus].

INTRANZITÍV, -Ă adj. 1. (despre verbe) a cărui acțiune nu se exercită direct asupra unui obiect. 2. (log., mat.) relație ~ă = relație în care nu se transmite un anumit raport de la primul la ultimul termen prin intermediul celorlalți termeni. (< fr. intransitif, lat. intransitivus)

INTRANZITÍV ~ă (~i, ~e) gram. (despre verbe) Care exprimă o acțiune ce nu trece direct asupra unui obiect. /<fr. intransitif, lat. intransitivus

intransitiv, ~ă a vz intranzitiv

INTRANSITÍV, -Ă adj. v. intranzitiv.

intransitiv a. Gram. se zice de verbele care nu pot avea pasiv.

*intransitív, -ă adj. (lat. in-transitivus). Gram. Care nu e transitiv, care nu se poate construi cu acuzativu, care n’are pasiv, neutru, ca: mor, dorm, vin. Adv. În mod intransitiv: verbu „intineresc” se întrebuințează și intransitiv.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

intranzitív adj. m., pl. intranzitívi; f. intranzitívă, pl. intranzitíve

intranzitív adj. m. tranzitiv

intranzitiv

intransitiv.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intranzitiv ≠ tranzitiv

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

INTRANZITÍV, -Ă adj. (cf. fr. intransitif, lat. intransitivus): în sintagma verb intranzitiv (v.).

Intrare: intranzitiv (adj.)
intranzitiv1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intranzitiv
  • intranzitivul
  • intranzitivu‑
  • intranzitivă
  • intranzitiva
plural
  • intranzitivi
  • intranzitivii
  • intranzitive
  • intranzitivele
genitiv-dativ singular
  • intranzitiv
  • intranzitivului
  • intranzitive
  • intranzitivei
plural
  • intranzitivi
  • intranzitivilor
  • intranzitive
  • intranzitivelor
vocativ singular — —
plural — —
intransitiv1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intransitiv
  • intransitivul
  • intransitivu‑
  • intransitivă
  • intransitiva
plural
  • intransitivi
  • intransitivii
  • intransitive
  • intransitivele
genitiv-dativ singular
  • intransitiv
  • intransitivului
  • intransitive
  • intransitivei
plural
  • intransitivi
  • intransitivilor
  • intransitive
  • intransitivelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

intranzitiv, intranzitivăadjectiv
intranzitiv, intranzitivesubstantiv neutru

  • 1. gramatică (Verb) care nu poate fi construit cu un complement direct din cauză că acțiunea lui nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: tranzitiv
    • format_quote «A merge», «a sta» sunt verbe intranzitive. DLRLC
  • 2. logică matematică Relație intranzitivă = relație în care nu se transmite un anumit raport de la primul la ultimul termen prin intermediul celorlalți termeni. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.