16 definitzii pentru intors (adj.)
din care- explicative (7)
- relatzionale (4)
- argou (5)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
INTÓRS2 OÁRSA intorshi oarse adj. 1. Revenit la locul de plecare. ◊ Expr. A face (sau a apuca) cale(a) intoarsa = a se intoarce din drum. A merge pana la calea intoarsa = a nu merge departe shi a reveni la locul de plecare. 2. (Despre obiecte) Rasucit incovoiat stramb. ♦ (Despre ceasuri) Cu arcul incordat. 3. (Pop.) Juganit castrat. 4. Fig. (Rar despre persoane sau despre firea caracterul lor) Sucit ciudat. ◊ (Fam.; shi in loc. adj. intors pe dos) Profund nemultzumit foarte suparat tulburat; bosumflat. 5. Fig. (Rar despre cuvinte sau despre vorbire) Meshteshugit. V. intoarce.
intors2 ~oarsa a [At: CORESI EV. 80/9 / Pl: ~rshi ~oarse / E: intoarce] 1 (D. obiecte) Rasucit. 2 Indoit. 3 Incovoiat. 4 (Is) Secera oarsa Secera curba. 5 (Fig; d. persoane) Sucit. 6 (Ilav) ~ pe dos Suparat. 7 (Reg) Naravash. 8 (Rar; d. vorbire) Meshteshugit. 9 (Pex) Enigmatic. 10 (D. unele obiecte) Inversat. 11 (D. partzi ale corpului) Indreptat in alta directzie. 12 Pe dos. 1314 (Agr) Arat sau sapat din nou. 15 Revenit la locul de plecare. 16 (Is) Copil ~ de tzatza Copil caruia i se da din nou sa suga dupa ce a fost intzarcat. 17 (Ie) A face (sau a apuca) cale ~oarsa A se inapoia din drum. 18 (Ie) A merge pana la cale ~oarsa A nu merge departe. 19 (Iae) A scapa de primejdie. 20 (Fig; iae) A se opri la jumatatea lucrului. 21 (Inv) Tradus. 22 (D. farmec) Care sa rasfrant asupra persoanei care la facut Si: inturnat1 (13). 23 (D. un berbec vitzel) Castrat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INTÓRS2 OÁRSA intorshi oarse adj. 1. Revenit la locul de plecare. ◊ Expr. A face (sau a apuca) cale(a) intoarsa = a se intoarce din drum. A merge pana la calea intoarsa = a nu merge departe shi a reveni la locul de plecare. 2. (Despre obiecte) Rasucit incovoiat stramb. 3. (Pop.) Juganit castrat. 4. Fig. (Rar despre persoane sau despre firea caracterul lor) Sucit ciudat. ◊ (Fam.; shi in loc. adj. intors pe dos) Profund nemultzumit foarte suparat tulburat; bosumflat. 5. Fig. (Rar despre cuvinte sau despre vorbire) Meshteshugit. V. intoarce.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
INTÓRS2 OÁRSA intorshi oarse adj. 1. Inapoiat revenit (de unde a plecat). ◊ Expr. A face (sau a apuca) calea intoarsa (sau drum intors) = a se intoarce din drum a se inapoia. Ii porunci lui Gustav sa faca drum intors spre sat. GALAN B. I 90. Cum a facut... calea intoarsa vremea sa zbirlit. SADOVEANU B. 161. Ori vei vrea sa faci intoarsa de peacuma a ta cale... EMINESCU O. I 146. (Neobishnuit) A indrepta (pe cineva) spre calea intoarsa = a trimite inapoi a alunga a goni. Il cumperi?... ori te indrept spre caleantoarsa. ALECSANDRI T. I 214. A merge pina la calea intoarsa = a nu merge departe shi a se intoarce; a se opri la jumatatea drumului. 2. (Despre obiecte) Rasucit indoit curbat incovoiat. Botinele is intoarse la virf k nishte patine. SADOVEANU P. 166. 3. Fig. (Despre persoane) Sucit ciudat. Prale firea cea intoarsa. EMINESCU O. I 31. 4. Fig. (Despre cuvinte sau vorbire) Meshteshugit. Nu li mai ieshea din cap cuvintele cele minunate shi intoarse ale fetei. SBIERA P. 221.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
INTÓRS ~oársa (~órshi ~oárse) 1) v. A INTOARCE shi A SE INTOARCE. ◊ A face cale ~oarsa a se intoarce. 2) (despre obiecte) Care are forma incovoiata. 3) fig. rar (despre persoane sau despre caracterul lor) Care deviaza de la comportarea normala; sucit. Fire ~oarsa. /v. a intoarce
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
intors a. 1. revenit; 2. fig. pervertit: firea cea intoarsa EM.; 3. incapabil de reproducere: berbece intors. ║ n. 1. intoarcere: la intors acasa AL.; 2. actziunea de a intoarce testiculele la vite.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
intórs toársa adj. Inturnat care s’a intors acasa: povesteaŭ uniĭ din ceĭ intorshĭ de la razboĭ. Sucit curios: fire intoarsa (caracter straniŭ). S. n. pl. urĭ. Intoarcere: maĭ grea imĭ pare calea acum la’ntors acasa (Al.). Adv. A cinta intors (vorbind despre o pasare) a face fel de fel de intorsaturĭ de voce.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INTÓRS adj. 1. v. indoit. 2. v. suflecat. 3. v. revolut. 4. v. rasucit. 5. sucit. (Nu mai sta cu gatul ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTÓRS adj. v. bizar castrat ciudat curios excentric extravagant fantasmagoric fantezist inexplicabil insolit juganit meshteshugit nastrushnic neobishnuit original paradoxal scopit singular sterilizat straniu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTORS adj. 1. curbat incovoiat indoit rasucit strimb strimbat. (Cui ~.) 2. indoit rasfrint ridicat suflecat sumes tras (reg.) sumecat. (Camasha cu minecile ~.) 3. (BOT.) indoit rasfrint revolut (inv.) reflex. (Frunza ~.) 4. invirtit rasucit rotit sucit. (A lasat cheia ~ in broasca.) 5. sucit. (Nu mai sta cu gitul ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
intors adj. v. BIZAR. CASTRAT. CIUDAT. CURIOS. EXCENTRIC. EXTRAVAGANT. FANTASMAGORIC. FANTEZIST. INEXPLICABIL. INSOLIT. JUGANIT. MESHTESHUGIT. NASTRUSHNIC. NEOBISHNUIT. ORIGINAL. PARADOXAL. SCOPIT. SINGULAR. STERILIZAT. STRANIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a avea o fatza de confort trei / de melc obosit / de gura de canal / de spate de bloc / de biscuit taiat / de buzunar intors expr. (iron.) a fi urat a avea fizionomie neplacuta
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a face cale intoarsa expr. a reveni la punctul de pornire a se inapoia a se intoarce.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
a o da intoarsa expr. (intl.) 1. a mintzi. 2. a schimba contzinutul unei declaratzii anterioare; a se dezice de o afirmatzie anterioara.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
intors pe dos expr. indispus deprimat mohorat trist.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
nouantors expr. (shc.) nota shase.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
adjectiv (A51) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
intors, intoarsaadjectiv
- 1. Revenit la locul de plecare. DEX '09 DLRLC
- A face (sau a apuca) cale(a) intoarsa (sau drum intors) = a se intoarce din drum. DEX '09 DLRLC NODEX
- Ii porunci lui Gustav sa faca drum intors spre sat. GALAN B. I 90. DLRLC
- Cum a facut... calea intoarsa vremea sa zbirlit. SADOVEANU B. 161. DLRLC
- Ori vei vrea sa faci intoarsa de peacuma a ta cale... EMINESCU O. I 146. DLRLC
-
-
- Il cumperi?... ori te indrept spre caleantoarsa. ALECSANDRI T. I 214. DLRLC
-
- A merge pana la calea intoarsa = a nu merge departe shi a reveni la locul de plecare. DEX '09 DLRLC
-
- 2. (Despre obiecte) Care are forma incovoiata. DEX '09 DLRLC NODEX
- Botinele is intoarse la virf k nishte patine. SADOVEANU P. 166. DLRLC
- 2.1. (Despre ceasuri) Cu arcul incordat. DEX '09
-
- 4. (Despre persoane sau despre firea caracterul lor) Care deviaza de la comportarea normala. DEX '09 DLRLC NODEX
- Prale firea cea intoarsa. EMINESCU O. I 31. DLRLC
- 4.1. Profund nemultzumit foarte suparat tulburat. DEX '09sinonime: bosumflat
- Intors pe dos. DEX '09
-
-
- 5. Despre cuvinte sau despre vorbire: meshteshugit. DEX '09 DLRLCsinonime: meshteshugit
- Nu li mai ieshea din cap cuvintele cele minunate shi intoarse ale fetei. SBIERA P. 221. DLRLC
-
etimologie:
- intoarce DEX '09 DEX '98 NODEX