14 definitzii pentru intocmit
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relatzionale (4)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
intocmit ~a a [At: MINEIUL (1776) 64 1/2 / V: ~ogm~ / Pl: ~itzi ~e / E: intocmi] 1 Facut intocmai cum trebuie. 2 Ashezat frumos in ordine Si: aranjat oranduit. 3 Elaborat. 4 Proiectat. 5 Format. 6 Dispus intrun anumit fel Si: potrivit. 7 Organizat. 8 (D. versuri) Compus. 9 Maiestrit. 10 (D. o minciuna) Ticluit. 11 (Nob) Abil.
INTOCMÍ intocmesc vb. IV. Tranz. A elabora a alcatui1. ♦ A face a constitui; a organiza. Cf. intocmai shi tocmai.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INTOCMÍ intocmesc vb. IV. Tranz. A elabora a alcatui1. ♦ A face a constitui; a organiza. Cf. intocmai shi tocmai.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de valeriu
- actziuni
intocmi [At: VACARESCUL IST. 248 / V: ~ogmi / Pzi: ~mesc / E: cf intocmai] 12 vtr A (se) asheza frumos in ordine Si: a (se) aranja a (se) orandui a (se) organiza. 3 vt A face un plan Si: a proiecta. 4 vt A elabora. 5 vt A constitui (1). 67 vtr A (se) construi. 89 vtr A (se) dispune (ceva) intrun anumit fel Si: a (se) potrivi. 10 vt (Nob) A asemana. 11 vt A face intocmai cum trebuie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
INTOCMÍ intocmesc vb. IV. Tranz. 1. A elabora a alcatui a compune. Au intocmit shi un scurt procesverbal al erorilor indreptate. BARANGA I. 206. Ashazate la masa shi intocmeshte o lista. VORNIC P. 191. Alexandru Ipsilant... a tras... in tzarai citziva oameni invatzatzi care ia insarcinat a intocmi acea condica. ODOBESCU S. I 272. ♦ A pregati a injgheba a face. El shia intocmit toate actele de calatorie. BART S. M. 33. Din acestea cata vinatorii sashi intocmeasca culcush shi cina. ODOBESCU S. III 18. SHia intocmit tot salashul. TEODORESCU P. P. 116. ◊ Fig. Cauza noastrai pacea shi linishtea poporului viatza asta care neo intocmim singuri. V. ROM. noiembrie 1953 156. Cite mia dat amorul minuturi ceasuri bune la un loc adunate cu voi sa sempreune SHi din toate o scurta viatza santocmesc. ALEXANDRESCU P. 45. 2. A pune la cale; a organiza a aranja. In fund sta inchisa o gospodarie bine intocmita. SADOVEANU B. 206. Toate le intocmesc eu dupa vrerea voastra. ISPIRESCU L. 78. Constitutzia viitoare sa intocmeasca un stat de cetatzeni liberi shi egali sau deopotriva unii cu altzii fara domnie shi boierie. BALCESCU O. I 351. ◊ Refl. pas. La pogorirea turmelor se intocmeau nuntzi. CAMILAR T. 48. ◊ Refl. De nevoie e k rominii sa se intocmeasca in republica democratica. BALCESCU O. I 351. 3. (Neobishnuit) A forma a constitui. Societatea de fatza era intocmita din vreo zece persoane. BOLINTINEANU O. 414. Mii shi milioane ce intocmesc obshtea de rind a rominimii. ODOBESCU S. III 546.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A INTOCMÍ ~ésc tranz. 1) A face sa ia fiintza shi sa capete fortza definitiva; a alcatui; a elabora. ~ un proiect (sau un plan). ~ actele. 2) A pune la cale temeinic pe baze trainice. ~ o gospodarie. /in + a tocmi
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
intocmì v. a dispune a organiza: retragerea se intocmeshte in figura unui coltz BALC. [V. tocmì].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
intocmésc v. tr. (d. tocmaĭ). Formez ashez dispun organizez: a intocmi un negotz un plan o lege. Arm. Ashez in linie (in opoz. cu coloana): a intocmi escadronu.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
intocmít adj. m. pl. intocmítzi; f. sg. intocmíta pl. intocmíte
- sursa: DOR (2008)
- adaugata de raduborza
- actziuni
intocmí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intocmésc imperf. 3 sg. intocmeá; conj. prez. 3 sa intocmeásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
intocmí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. intocmésc imperf. 3 sg. intocmeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. intocmeásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
INTOCMÍ vb. 1. v. crea. 2. v. redacta. 3. v. dresa. 4. v. alcatui. 5. v. aranja. 6. a fixa a hotari a institui a orandui a randui a stabili a statornici (inv.) a asheza a lega a politici a scoate a scorni a tocmi. (A ~ un impozit.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTOCMÍ vb. v. alcatui compune constitui forma.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
INTOCMI vb. 1. a alcatui a compune a crea a elabora a realiza a redacta a scrie (inv.) a izvodi a redija a tocmi. (A ~ o opera valoroasa.) 2. a alcatui a compune a concepe a elabora a face a formula a redacta. (El a ~ raportul.) 3. a dresa a redacta. (A ~ un act un procesverbal.) 4. a alcatui a concepe a plasmui a realiza (fig.) a urzi. (A ~ o colectzie de folclor.) 5. a aranja a asheza a clasa a clasifica a dispune a distribui a grupa a impartzi a ordona a organiza a orindui a potrivi a pune a repartiza a rindui a sistematiza (pop.) a chiti (inv.) a drege a tocmi. (~ cum trebuie elementele unui ansamblu.) 6. a fixa a hotari a institui a orindui a rindui a stabili a statornici (inv.) a asheza a lega a politici a scoate a scorni a tocmi. (A ~ un impozit.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
intocmi vb. v. ALCATUI. COMPUNE. CONSTITUI. FORMA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Participiu "a intocmi". Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |